Paul al României, bărbatul de 78 de ani care deține naționalitatea britanică, a solicitat Curții de Apel din Paris suspendarea executării predării sale către România. În fața magistraților, acesta a declarat că este persecutat de trei decenii, în contextul procesului care vizează o ultimă cerere de suspendare a executării din motive umanitare. Dosarul este tratat ca o problemă de sănătate, având în vedere patologiile neurologice și cardiace grave care îl afectează pe descendentul lui Carol al II-lea.
Avocații săi, Miriame Laichi, Patrick Ramael și Elie Salhab, au depus cererea de suspendare după ce au reușit să obțină eliberarea bărbatului în această vară. Avocatul Patrick Ramael a pledat dur în fața instanței, avertizând că, dacă puterea judiciară nu intervine, Paul al României va părăsi Franța pe targă, dar se va întoarce rapid într-un sicriu. Acesta a susținut că dosarul are un caracter pur politic și a denunțat grave disfuncționalități ale justiției franceze.
Echipa de apărare a susținut că există o încălcare a secretului deliberării Curții de Casație, de care presa și guvernul român ar fi avut cunoștință înainte de apărare. În schimb, procuroarea generală a susținut că nu există motive pentru a reveni asupra deciziei de predare către București. Ea a argumentat că toate elementele medicale au fost luate în considerare și că patologiile lui Paul al României pot continua să fie tratate în cadrul teritoriului românesc.
Paul Philip al României este acuzat că a colaborat cu o bandă de escroci începând din anul 2006 pentru recuperarea unor proprietăți revendicate ca moștenitor al familiei regale. În decembrie 2020, acesta a fost condamnat de Înalta Curte de Casație din România la o pedeapsă cu închisoarea de trei ani și patru luni pentru trafic de influență și complicitate. În acest dosar au fost condamnate 18 persoane, iar prejudiciul estimat pentru statul român a fost de cel puțin 145 milioane de euro.
Conflictul juridic a început după ce o primă cerere de predare a fost respinsă anterior de justiția franceză și malteză, Curtea de Apel din Paris considerând mandatul ca având un caracter disproporționat. Ulterior, Curtea de Casație a validat predarea, după o serie de răsturnări de situație. Decizia finală a instanței privind suspendarea executării este așteptată pe data de 4 noiembrie, marcând un punct critic în acest maraton judiciar care implică revendicări de proprietăți și acuzații de corupție.
Cazul acestui descendent al familiei regale române reflectă tensiunile dintre sistemele de justiție francez și român în procesele de extradare. Deciziile Curții de Casație franceze au stabilit un precedent important în gestionarea cazurilor de criminalitate transfrontalieră care implică persoane cu statut istoric sau politic semnificativ, în condiții de sănătate precară și acuzații de influență politică asupra procedurilor judiciare.