Patrick André susține că instituțiile statului român lucrează în favoarea lui Călin Georgescu, transformând acțiunile procurorilor într-un spectacol mediatic. Conform acestui punct de vedere, procurorii DIICOT au organizat luni o serie de mișcări care au servit drept echipă de imagine pentru fostul candidat la președinție. Acesta consideră că procedurile de ridicare din trafic și perchezițiile au fost executate într-un mod care a contribuit la construirea imaginii de victimă a lui Georgescu.
Analiza vizează modul în care procedurile legale au fost prezentate presei, de la momentul ridicării suspectului în trafic până la plimbarea acestuia prin parchet. Patrick André menționează că percheziția domiciliară a implicat spargerea unei uși într-un mod nejustificat, iar momentul ridicării a fost ales pentru a permite fotografii acceptabile. Aceste gesturi brutale sunt interpretate ca fiind elemente care întăresc statutul de victimă a sistemului, oferind o campanie de publicitate gratuită.
În ceea ce privește dosarul, există observații privind modul în care DIICOT a furnizat probele către presa de specialitate. Deși referatul procurorilor conține date despre transferuri bancare și sume de bani, investigația nu pare să ajungă la concluzia că Georgescu este beneficiarul real al acestor fonduri. Patrick André subliniază că, în timp ce sumele de 50.000 de euro și 150.000 de euro sunt menționate, bănile care l-ar putea transforma pe Georgescu în lider de grup infracțional nu mai apar în documente.
Efectul politic al acestui spectacol este considerat masiv, având în vedere că o campanie de PR similară ar fi costat milioane de euro. După doar 48 de ore de la evenimentele cu cătușe, Călin Georgescu a fost prezentat de adepții săi ca fiind nevinovat. Patrick André afirmă că statul român, prin intermediul procurorilor, a oferit acest suport mediatic fără a fi nevoie de cheltuieli reale, transformând procesul într-un instrument de îmbunătățire a imaginii publice.
Aceste acuzații de complicitate vin într-un context în care instituțiile române sunt supuse unor critici constante privind eficiența și transparența lor. În timp ce autoritățile încearcă să ofere explicații pentru diverse crize, observatorii indică faptul că problemele de integritate pot apărea chiar în interiorul structurilor de aplicare a legii. Discuțiile despre modul de funcționare al DIICOT rămân un subiect sensibil în dezbaterea publică privind responsabilitatea instituțională.
Călin Georgescu este considerat un subiect închis pentru viitorul politic imediat, neavând capacitatea de a ocupa funcții aleasă sau numite în perioada următoare. Totuși, modul în care acesta este tratat de sistemul juridic ridică semne de întrebare privind imparțialitatea procurorilor. Patrick André sugerează că instituțiile ar trebui să își verifice propriile acțiuni în loc să se concentreze pe alte amenințări externe.