Parchetul General a emis un punct de vedere ferm împotriva propunerii legislative care vizează eliminarea pedepselor cu închisoarea pentru posesia de droguri destinate consumului propriu. Într-un comunicat oficial transmis vineri, procurorul general Cristina Chiriac a avertizat că o astfel de relaxare a regimului sancționator ar pune în pericol sănătatea publică și ar slăbi eforturile de combatere a stupefiantelor. Instituția susține că orice modificare a legislației actuale trebuie să fie precedată de studii de impact riguroase și de stabilirea unor mecanisme alternative funcționale.
Argumentul central invocat de Parchetul General este legătura directă dintre deținerea substanțelor pentru consum și susținerea economică a pieței ilicite. Autoritatea subliniază că activitățile de achiziționare și deținere pot facilita identificarea persoanelor implicate în distribuție, oferind astfel instrumente de combatere a traficului. Deși instituția recunoaște că consumatorii trebuie tratați diferit de traficanți, aceasta consideră că această distincție nu justifică o reducere generalizată a răspunderii penale, având în vedere rolul cererii în menținerea circuitului de droguri.
Procurorul general Cristina Chiriac a subliniat, de asemenea, riscurile majore pe care le reprezintă consumul de droguri pentru sănătatea publică, vizând în special tinerii și minorii. Consecințele acestui fenomen nu afectează doar utilizatorul, ci au un impact negativ asupra întregilor familii și comunități. Parchetul General consideră că legislația actuală este suficient de flexibilă, permițând individualizarea răspunderii penale în funcție de gravitatea faptei, natura substanțelor și circumstanțele personale ale fiecărui cercetat, fără a fi necesară o reformă radicală.
Pe lângă aspectele sociale, Parchetul General a semnalat posibilele efecte negative asupra întregului sistem judiciar. Modificarea limitelor de pedeapsă ar putea influența direct competența organelor judiciare, utilizarea procedeelor probatorii, precum și termenele de prescripție. Instituția propune ca dezvoltarea serviciilor medicale, a programelor de consiliere și a măsurilor de reintegrare socială să funcționeze în paralel cu instrumentele penale, fără ca reducerea sancțiunilor să devină o condiție obligatorie pentru tratarea dependenței.
Proiectul de lege care a declanșat această reacție a fost depus la Senat de către senatorii Victoria Stoiciu, Cristian Ghinea și Cătălin-Daniel Fenechiu. Aceștia propun ca deținerea de droguri pentru consum propriu să fie considerată contravenție, cu amenzi cuprinse între 1.000 și 3.000 de lei, în loc de închisoare. Inițiatorii au solicitat ca acest proiect să fie dezbătut în procedură de urgență, vizând transformarea activităților de cultivare, producție sau cumpărare de droguri în contravenții, în funcție de nivelul de risc al substanțelor.
În prezent, regimul juridic din România prevede sancțiuni cu închisoarea pentru achiziționarea sau deținerea de substanțe interzise. Deși există discuții privind decriminalizarea pentru consumatori, cadrul legal actual permite deja autorităților să adapteze răspunsul penal în funcție de rolul persoanei în lanțul de distribuție, oferind posibilitatea de a diferenția între consumul propriu și activitățile de trafic de stupefiante.