Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că a început, în luna iulie 2026, urmărirea penală in rem într-un dosar nou. Această decizie vine după ce instituția a primit peste 600 de plângeri legate de procesul de anulare a alegerilor prezidențiale desfășurate în decembrie 2024. Procurorii au luat această măsură pentru a gestiona volumul masiv de sesizări primite în acest context politic și juridic.
Dosarul a fost constituit la nivelul Secției de urmărire penală, după ce o asociație a depus peste 600 de plângeri în contextul anulării scrutinului prezidențial. La data de 27 iulie 2026, procurorii au dispus oficial începerea urmăririi penale in rem, ceea ce înseamnă că investigația se va concentra asupra faptei în sine. Reprezentanții Parchetului General au explicat că această etapă procedurală este obligatorie conform Codului de procedură penală, atunci când sesizările îndeplinesc toate condițiile legale necesare.
Conflictul a luat amploare după ce Asociația pentru Libertate și Egalitate Socială (ALES), prin proiectul civic „Valul Democrației”, a depus o plângere penală la Parchetul General. Aceasta vizează procurori, personal auxiliar și funcționari ai instituției, acuzați că au blocat intenționat anchetarea anulării alegerilor din decembrie 2024. ALES susține că sute de sesizări ale cetățenilor au fost ținute la sertar, fără a fi tratate conform procedurilor standard de investigație penală.
Conform informațiilor furnizate de ALES, din decembrie 2025, peste 600 de cetățeni au depus plângeri penale împotriva persoanelor considerate responsabile pentru evenimentele de pe 6 decembrie 2024. Asociația acuză Parchetul General că a refuzat să înregistreze aceste plângeri ca dosare penale individuale, sub indicativul „P”, preferând să le grupeze sub un singur număr administrativ, 2193/VIII-1/2025. Această conduită este considerată de către asociație ca fiind una deliberată pentru a proteja persoanele reclamate.
Asociația cere anchetarea personalului din cadrul Parchetului General pentru patru infracțiuni specifice prevăzute de Codul Penal. Acuzațiile vizează abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului, fals intelectual și neglijență în serviciu. Demersul juridic vizează direct modul în care instituția a gestionat plângerile cetățenilor care au contestat validitatea scrutinului prezidențial din 2024, într-un moment în care anularea alegerilor a generat numeroase reacții și demersuri în instanțe și la diverse instituții ale statului.
Anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 a reprezentat un moment de criză pentru procesul democratic, generând o serie de controverse juridice și politice pe parcursul anului 2025. Această situație a dus la un val de sesizări de la cetățeni către autorități, punând sub semnul întrebării modul în care instituțiile de justiție gestionează plângerile legate de integritatea procesului electoral și responsabilitatea funcționarilor publici.