Sari la conținut
Ultima oră Călin Georgescu va fi eliberat: Tribunalul București a respins cererea DIICOT de prelungire a arestării
Cuvântul Liber
Justiție

Noul mecanism de normare a dosarelor în instanțe: cum se calculează capacitatea de soluționare

Consiliul Superior al Magistraturii introduce reguli noi pentru gestionarea fluxului de cauze, limitând numărul de dosare pe care o instanță le poate prelua zilnic.

3 min citire
Noul mecanism de normare a dosarelor în instanțe: cum se calculează capacitatea de soluționare
Foto: Ziarul Financiar

Consiliul Superior al Magistraturii a emis hotărârea nr. 1734 din 9 septembrie 2026, care introduce un nou mecanism de normare a dosarelor în instanțe. Această măsură vizează gestionarea eficientă a volumului de activitate și menținerea calității actului de justiție prin stabilirea unui număr limitat de cauze pe care o instanță le poate prelua într-o zi. Procesul se bazează pe numărul de judecători aflați efectiv în activitate, asigurând astfel un flux de lucru previzibil și transparent.

Capacitatea de soluționare a instanțelor este calculată în funcție de categoria acestora și de numărul de judecători. Pentru judecătorii de primă instanță, capacitatea anuală de referință este de 288 de dosare pe an, în timp ce la tribunale aceasta este de 192 de dosare. La nivelul curților de apel, numărul scade la 119 dosare pe judecător pe an. Sistemul informatic calculează capacitatea zilnică în timp real, înmulțind capacitatea anuală cu numărul de judecători activi și împărțind rezultatul la numărul de zile calendaristice ale anului.

În calculul judecătorilor activi nu sunt incluși cei care lipsesc temporar din instanță pentru mai mult de 60 de zile calendaristice consecutive, inclusiv în caz de concediu. De asemenea, pentru judecătorii degravați, capacitatea de soluționare a dosarelor este redusă cu 50%. Dacă dosarele depășesc capacitatea zilnică disponibilă, acestea sunt înscrise în Registrul de gestionare a fluxului de cauze, pe liste separate pentru fiecare grupă de cauze, pentru a fi repartizate ulterior în funcție de ordinea înregistrării.

Procesul de repartizare urmează pași stricti prin sistemul informatic ECRIS. După înregistrarea actelor de sesizare, aplicația identifică dosarele care se încadrează în capacitatea disponibilă, urmând ca acestea să fie repartizate în următoarea zi lucrătoare. Dosarele care depășesc acest prag sunt asociate unui complet administrativ în ECRIS pentru repartizare ulterioară. Totuși, cauzele prioritare, listate în Anexa nr. 2, sunt repartizate imediat, în ziua înregistrării, chiar dacă se depășește capacitatea zilnică stabilită a instanței.

Există și posibilitatea ca președintele instanței să decidă, în mod excepțional, repartizarea cu prioritate a unui dosar aflat în așteptare, chiar dacă acesta nu este pe lista cauzelor prioritare. Această măsură poate fi luată la cererea unei părți, a Ministerului Public sau din proprie inițiativă, atunci când întârzierea ar putea afecta drepturi fundamentale sau ar putea produce prejudicii grave, iminente sau ireparabile. CSM oferă și o platformă de estimare a timpului de repartizare, fără a calcula durata procesului.

Sistemul judiciar românesc se confruntă cu un volum de litigii semnificativ mai mare decât cel al restului Europei. Conform datelor, România înregistrează 8,42 dosare civile și comerciale litigioase de primă instanță la 100 de locuitori, în timp ce media europeană, calculată fără a include România, este de doar 1,97. Acest calcul include cauzele civile, comerciale, administrative și penale, atât în prima instanță, cât și în căile de atac.

Surse

Sursa: Ziarul Financiar

Tot în Justiție