Procurorii DIICOT – Structura Centrală au dispus extinderea urmăririi penale în cadrul dosarului Nordis, vizând-o pe Laura Vicol. Aceste noi acuzații se referă la săvârșirea infracțiunilor de fals în declarații în formă continuată, spălarea banilor în formă continuată și complicitate la înșelăciune. Ancheta vizează modul în care deputata ar fi gestionat sume de bani provenite din firmele grupului, sume care nu au fost raportate oficial în documentele sale de avere.
Conform anchetatorilor, în perioada 2020 – 2025, Laura Vicol ar fi declarat necorespunzător adevărul în declarațiile de avere pentru a evita răspunderea juridică. Au fost identificate venituri de peste 15.600.000 lei, care includ salarii, dividende și returnări de împrumuturi, dar care nu au fost menționate. De asemenea, sunt raportate împrumuturi de 910.000 lei, alte împrumuturi de 241.000 lei și 35.000 dolari, precum și cadouri sau avantaje în valoare de peste 300.000 lei.
Investigația scoate la lumină și utilizarea unor împrumuturi fictive pentru a ascunde sursele de venit. Laura Vicol ar fi declarat un împrumut de 150.000 euro și 1.774.000 lei acordat unui inculpat, sumă ulterior modificată la 1.124.000 lei. Ulterior, ea ar fi încasat de la o suspectă suma de 1.595.000 lei sub pretextul restituării acestui împrumut, disimulând faptul că banii proveneau din delapidare.
Pe lângă problemele financiare legate de integritate, deputata este acuzată de sprijinirea unor tranzacții imobiliare frauduloase. Între 2019 și 2025, Laura Vicol ar fi ajutat trei inculpați în încheierea unor contracte de vânzare-cumpărare pentru apartamente de vacanță în Mamaia și Sinaia. Aceste imobile nu au fost livrate sau nici măcar edificate, fapt ce a indus în eroare o persoană vătămată și a cauzat un prejudiciu de peste 122.000 euro.
Dosarul Nordis implică o serie de infracțiuni grave, precum constituirea unui grup infracțional organizat și evaziunea fiscală. Suspecții sunt acuzați că au delapidat zeci de milioane de euro din firmele grupului pentru a finanța un stil de viață luxos, incluzând vacanțe și avioane private. Printre ceilalți inculpați se numără Gheorghe Emanuel Poștoacă, Cristian Nicolae Poștoacă, Florin Poștoacă, Sanda Răileanu, Gabriela Vasile, Matei Cristian, Bogdan Adalbert Șaitoș, Oana Claudia Oprea și George Marian Ivan.
Cazul de la Nordis se înscrie într-un context de monitorizare strictă a integrității financiare și a modului în care fondurile corporative sunt utilizate în România. Anchetele de acest tip vizează adesea grupări care utilizează structuri complexe de companii pentru a masca delapidări sau pentru a evita plata taxelor către bugetul de stat. Aceste investigații sunt esențiale pentru combaterea corupției și a fraudelor fiscale de mari proporții.