Justiția a intervenit în patru proceduri de achiziție publică pentru proiecte de infrastructură rutieră, afectând contracte cu o valoare cumulată de aproximativ 11,2 miliarde lei fără TVA. Deciziile Curții de Apel București vizează lucrări pentru Autostrada A8 și Drumul Expres Suceava–Siret, finanțate prin programul european SAFE. Autoritățile au semnat aceste contracte în grabă, invocând un termen de la Bruxelles care, ulterior, s-a dovedit a nu fi un ultimatum general pentru toate achizițiile.
Unul dintre cele mai mari litigii vizează contractul de 3,93 miliarde lei pentru tronsonul 3 Lețcani–Iași al Autostrăzii A8, atribuit firmei spaniole FCC Construcción. Curtea de Apel București a admis contestația companiei românești Concelex și a dispus suspendarea executării contractului până la soluționarea cauzei. Instanța a anulat parțial decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, deoarece anumite critici ale firmei nu fuseseră analizate anterior. CNIR a recunoscut că, deși contractul a fost semnat în urmă cu cinci luni, nicio lucrare sau serviciu de proiectare nu a fost executat sau facturat.
Un alt caz major implică tronsonul 4 Iași–Ungheni al Autostrăzii A8, unde contractul de 3,57 miliarde lei cu asocierea Itinera–Saipem–ICM a fost suspendat. Judecătorii au anulat parțial raportul procedurii și au obligat CNIR să reevalueze oferta câștigătoare în termen de 20 de zile. Diferența de punctaj dintre oferta câștigătoare și cea a competitorului Construcții Erbașu fusese de doar 0,06 puncte. Această decizie pune sub semnul întrebării modul în care au fost evaluate propunerile tehnice și financiare în cadrul acestui proces de achiziție de miliarde de lei.
Problemele de transparență au afectat și licitațiile pentru Drumul Expres Suceava–Siret, unde contracte de 3,72 miliarde lei au ajuns în instanță. Curtea de Apel a anulat actele aferente evaluării și a obligat CNAIR să reevalueze ofertele pentru ambele loturi, Suceava–Dărmănești și Dărmănești–Bălcăuți. Contestatorii au reclamat restricționarea accesului la documentele licitațiilor, inclusiv la propunerile tehnice și financiare ale concurenților. CNIR susține însă că anumite documente au fost declarate confidențiale la cererea chiar și a asocierii Concelex, protejând astfel integritatea procesului de licitare.
Graba de a semna contractele a fost justificată de autorități prin necesitatea de a respecta un termen de 30 mai 2026. Totuși, Ministerul Transporturilor și Guvernul au recunoscut că acest termen nu era un ultimatum general al Comisiei Europene pentru toate contractele SAFE. Autoritățile au accelerat procedurile pentru a păstra controlul asupra furnizorilor și a caracteristicilor tehnice, însă aceste decizii de grabă se lovesc acum de hotărâri judecătorești. Situația creează incertitudine privind calendarul de execuție și gestionarea finanțărilor europene de miliarde de euro.
Programul SAFE oferă României un împrumut de până la 16,68 miliarde euro, care urmează să fie rambursat cu dobânzi pe o perioadă de 45 de ani. În contextul actual, gestionarea contractelor blocate de instanțe reprezintă un risc financiar, deoarece mecanismele de compensare pentru întârzieri nu au fost stabilite clar de Ministerul Finanțelor. Această instabilitate juridică apare într-un moment în care infrastructura de transport este prioritartă pentru dezvoltarea economică a țării.