Serviciul Român de Informații (SRI) traversează o perioadă de tranziție administrativă după demisia lui Eduard Hellvig, survenită pe 3 iulie 2023. De la acel moment, conducerea operativă a instituției este asigurată prin interim de către prim-adjunctul directorului, generalul Răzvan Ionescu. De la înființarea sa oficială pe 26 martie 1990, prin Decretul nr. 181 emis de Consiliul Frontului Salvării Naționale, serviciul a fost marcat de controverse legate de originea sa și de modul în care a gestionat resursele fostei poliții politice.
Înființarea SRI a avut loc la doar șase zile după violențele din Târgu Mureș, evenimente care au alimentat suspiciunile că fosta Securitate și puterea politică FSN au instigat conflictul etnic. Această criză națională a fost utilizată pentru a justifica necesitatea unei noi structuri de informații, clădite pe vechile baze. Astfel, mii de foști ofițeri de Securitate au fost reîncadrați rapid în SRI, primind reabilitare socială sub pretextul apărării unității naționale, ceea ce a dus la acuzații de reciclare a poliției politice.
Primul director, Virgil Măgureanu, a fost arhitectul acestui proces de transfer de resurse de la vechiul regim la noua structură. Sub mandatul său, SRI a preluat logistica, arhivele și infrastructura fostei Securități prin protocoale semnate cu Ministerul de Interne. Totodată, au apărut suspiciuni privind trecutul său, fiind vorba despre un fost colaborator al DIE sub numele de „Mihăilă Mihai”. Măgureanu a justificat aceste legături ca fiind o acoperire formală necesară pentru activitatea sa academică de atunci.
Istoria serviciului a fost marcată de scandaluri majore, precum incidentul de la Berevoiești în 1991, unde s-a încercat distrugerea unor arhive de la Securitate. Alte episoade critice au inclus „Terasa Anda”, prin care SRI a încercat să intimideze presa, și scandalul „Black Cube”, implicând spionarea șefei DNA, Laura Codruța Kövesi. De asemenea, serviciul a fost vizat de acuzații de implicare în rețele de contrabandă cu țigări și combustibili, precum și de presiuni asupra judecătorilor de la Curtea Constituțională.
În perioada lui George Maior, SRI s-a ancorat în structurile euro-atlantice, dar a fost și implicat în controverse privind protocoalele secrete cu Parchetul General și DNA. Relația strânsă cu omul de afaceri Sebastian Ghiță și utilizarea unor note interne pentru a influența deciziile judecătorilor au afectat imaginea instituției. Ulterior, în mandatul lui Eduard Hellvig, s-au încercat măsuri de reformă, precum declasificarea protocoalelor și predarea arhivelor către CNSAS, pentru a distanța serviciul de practicile de tip Securitate.
Serviciul Român de Informații funcționează în cadrul arhitecturii de securitate națională a României, fiind o instituție guvernamentală de importanță strategică. Directorul civil al SRI este numit de către Parlament, la propunerea președintelui României, conform reglementărilor legale în vigoare. De la înființarea sa în 1990, instituția a trecut prin numeroase restructurări pentru a asigura interoperabilitatea necesară în cadrul organizațiilor internaționale, precum NATO.