Înalta Curte a respins recursul depus de primarul Timișoarei, Dominic Fritz, împotriva referatului întocmit de Agenția Națională de Integritate. Instanța a confirmat că edilul a creat o situație de conflict de interese și o „aparență de părtinire”, fără a fi necesară dovedirea unui prejudiciu sau a unui folos material efectiv. Decizia vine după ce curtea a menținut hotărârea judecătorilor de la Curtea de Apel Timișoara, refuzând argumentele primarului.
Conflictul de interese a apărut după ce Dominic Fritz a semnat, la scurt timp de la preluarea mandatului, un referat de aprobare pentru un Plan Urbanistic Zonal. Documentația tehnică a acestui PUZ fusese elaborată de o firmă de proiectare în cadrul căreia creditorul primarului, un arhitect de la care acesta luase un împrumut pentru campania electorală, avea calitatea de asociat și angajat cu drept de semnătură. ANI a reținut că aprobarea aduce un folos material societății și creditorului.
În apărarea sa, Dominic Fritz a susținut că participarea sa a fost pur formală și că nu există un folos material dovedit, invocând și faptul că împrumutul era față de o persoană fizică, nu de firma de proiectare. Înalta Curte a respins aceste argumente, explicând că distincția juridică dintre patrimoniile celor două entități nu poate fi folosită pentru a eluda normele de integritate. Curtea a subliniat că avantajul patrimonial se reflectă direct în situația creditorului.
Judecătorii au clarificat că semnarea referatului de aprobare nu a fost o simplă formalitate, ci o participare efectivă la procedură prin care primarul și-a însușit proiectul. Instanța a menționat că legea nu cere ca folosul să fie efectiv obținut, ci este suficient ca actul să fie apt să îl producă. Prin această acțiune, procedura de adoptare a actului administrativ a fost menținută în continuare, ceea ce constituie o manifestare conștientă de voință.
În ceea ce privește interdicția de trei ani, ÎCCJ a recunoscut că impactul asupra carierei politice a lui Dominic Fritz este unul real și sever, afectându-i reputația și posibilitatea de a candida. Totuși, instanța a decis că fapta nu era lipsită de orice element de gravitate, condiție necesară pentru eliminarea sancțiunii conform jurisprudenței CJUE. Gravitatea este evaluată și prin prisma valorii instituționale afectate, respectiv încrederea publicului în imparțialitatea funcției.
Regimul de integritate aplicat în astfel de cazuri vizează protejarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului. În materia integrității publice, dreptul nu protejează doar imparțialitatea efectivă, ci și aparența de imparțialitate, astfel încât să nu existe îndoieli rezonabile asupra modului în care este exercitată autoritatea publică în raport cu interesele private ale funcționarilor.