Decizia Curții Constituționale a României privind Ordonanța de Urgență referitoare la Programul SAFE a generat reacții intense în mediul juridic. Ana Birchall a avertizat că această hotărâre poate avea consecințe penale directe asupra lui Ilie Bolojan. Fosta ministră a Justiției susține că decizia instanței constituționale indică o depășire a competențelor legale exercitate în perioada în care acesta a condus Palatul Victoria.
Ana Birchall a explicat faptul că există o distincție clară între actele normative vizate de sesizarea lui Sorin Grindeanu. Ea a sublipsit că ordonanța atacată reglementa în principal exproprierile, nu contractele de achiziții aferente Programului SAFE. Conform analizei sale, toate contractele de achiziții au fost semnate pe baza unei alte legislații, ceea ce separă obiectul de reglementare al ordonanței de contractele semnate anterior.
În ceea ce privește responsabilitatea juridică, fosta ministră a punctat că decizia CCR stabilește un precedent periculos pentru un premier demis de Parlament. Ea a menționat că, prin această hotărâre, se poate deschide calea unor dosare penale pentru că Ilie Bolojan nu a respectat limitele legale ale unui guvern demis. Birchall susține că acesta s-a comportat ca un premier cu puteri depline, ignorând moțiunea de cenzură.
Pe plan procedural, magistrații constituționali au amânat decizia pentru o altă sesizare formulată de Avocatul Poporului, care vizează aceeași ordonanță. Ana Birchall anticipează că acest document va fi invalidat la următorul termen de judecată. În acest context, cabinetul condus de Luca Niculescu va trebui probabil să adopte o nouă ordonanță de urgență pentru a corecta problemele tehnice identificate în textul actual.
Fosta demnitară a respins orice comparație cu hotărârea CCR privind OUG 13, unde răspunderea penală pentru adoptarea ordonanțelor a fost exclusă. Diferența majoră constă în faptul că Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost un „guvern demis”. CCR a confirmat că executivul și-a exercitat competența de a adopta ordonanțe de urgență cu depășirea rolului său, ceea ce confirmă acuzațiile de exercitare nelegală a puterii.
Controversa privind gestionarea resurselor de către guvernul Bolojan a fost amplificată de raportările care menționează plăți restante în valoare de 35 de miliarde de lei. Această situație financiară apare în contextul discuțiilor despre impactul deciziilor de guvernare asupra bugetului de stat și asupra stabilității economice, în timp ce cabinetul condus de Luca Niculescu încearcă să gestioneze moștenirea administrativă a executivului anterior.