Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat joi, în mod definitiv, litigiul dintre ordonatorul principal de credite al instanțelor și Guvernul României, împreună cu Ministerul Finanțelor. Prin această decizie, instanța supremă a menținut hotărârea Curții de Apel București, care impune asigurarea integrală a fondurilor pentru plata restanțelor salariale ale magistraților. Această decizie vine după ce Guvernul a încercat să atace sentința, dar a eșuat în a opri obligația de plată stabilită prin hotărâri judecătorești definitive.
ICCJ a criticat dur conduitea autorităților executive, calificând-o drept una nelegală în contextul neasigurării resurselor bugetare necesare. Instanța a subliniat că statul nu poate recunoaște existența unei datorii prin propriile acte normative și, simultan, să refuze plata acesteia. Conform comunicatului, această atitudine contravine exigențelor de legalitate și securității raporturilor juridice. Autoritatea hotărârilor judecătorești nu poate fi subordonată unor considerente de oportunitate politică sau de tip bugetar de către puterea executivă.
Premierul interimar Ilie Bolojan a menționat anterior că suma necesară pentru achitarea acestor restanțe se ridică la 4,8 miliarde de lei. În încercarea de a evita plata, acesta a anunțat că va reduce cheltuielile destinate drepturilor obținute de magistrați prin sentințe câștigate în anii trecuți. Totuși, Curtea Constituțională a respins săptămâna trecută cererea lui Ilie Bolojan privind soluționarea unui conflict juridic între Guvern și ICCJ, considerând-o inadmisibilă și neconformă cu jurisprudența constantă.
Instanța supremă a precizat că executarea hotărârilor nu reprezintă un beneficiu acordat discreționar unor categorii profesionale, ci o obligație juridică inerentă statului de drept. ICCJ a avertizat că marja de apreciere bugetară nu poate fi transformată într-un instrument de neexecutare a legii. Mai mult, instanța a evidențiat faptul că peste 400.000 de persoane din diverse familii ocupaționale au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi salariale, ceea ce indică o disfuncționalitate sistemică a cadrului normativ.
Decizia Curții de Apel București, menținută de ICCJ, obligă Guvernul și Ministerul Finanțelor să aloce sumele solicitate, inclusiv prin rectificări bugetare. În cazul în care plata nu se efectuează, se aplică o penalitate de 1% pentru fiecare zi de întârziere. De asemenea, autoritățile au fost sancționate cu o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, sumă care va fi direcționată către bugetul de stat până la îndeplinirea obligațiilor.
Această dispută juridică se înscrie într-un context de tensiuni administrative privind gestionarea resurselor publice și respectarea deciziilor judecătorești. În perioada actuală, diverse instituții și autorități fac față unor provocări legate de aplicarea legislației și de menținerea stabilității financiare. Conflictul dintre Guvern și ICCJ evidențiază limitele puterii executive în raport cu independența justiției și obligațiile de plată ale statului față de cetățeni și funcționari.