Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a publicat motivarea pentru respingerea recursului depus de Dominic Fritz, care a dus la pierderea mandatului de primar al municipiului Timișoara. Magistrații au menținut sentința prin care acesta a fost declarat într-un conflict de interese administrativ. Decizia vine după ce s-a constatat că fostul primar a aprobat un PUZ în beneficiul unui consilier local USR, care îi furnizase un împrumut de 25.000 de lei în timpul campaniei electorale.
În analiza faptelor, judecătorii au respins argumentul că semnarea documentului a fost o simplă formalitate pentru a asigura continuitatea procedurii. ICCJ susține că Dominic Fritz a luat o decizie conștientă și deliberată, având la cunoștință calitatea sa de debitor față de beneficiarul actului. Instanța subliniază că împrumutul electoral creează o dependență politică și personală mult mai mare decât o datorie comercială obișnuită, afectând imparțialitatea necesară în exercitarea funcției publice.
Deși Dominic Fritz a susținut că nu a existat un prejudiciu material pentru municipalitate, magistrații au considerat că actul a fost apt să procure un avantaj patrimonial. Adoptarea PUZ-ului reprezintă finalizarea serviciului de proiectare, condiționând astfel încasarea onorariului. Din acest motiv, instanța a stabilit că, în ciuda lipsei unei vătămări concrete, a fost afectată încrederea publică prin existența unor suspiciuni de părtinire în procesul de aprobare.
Magistrații au analizat și impactul sever al sancțiunii de trei ani de interdicție asupra carierei politice a recurentului. Această perioadă îi blochează participarea la cicluri electorale importante, inclusiv la alegerile locale, parlamentare și prezidențiale. Totuși, ICCJ a menționat că această imposibilitate este o consecință previzibilă pentru orice persoană care acționează în condiții de conflict de interese. De asemenea, instanța precizează că interdicția nu îi afectează dreptul la muncă în mediul privat.
Dominic Fritz a încercat să argumenteze că situația sa era agravată de faptul că era primar de doar două zile când a semnat referatul. Totuși, instanța a reținut că el a acționat în deplină cunoștință a obligațiilor sale. Decizia sa de a nu modifica proiectul inițiat de primarul anterior a fost interpretată ca o alegere deliberată, nu ca o eroare procedurală sau o omisiune cauzată de lipsa unor viceprimari aleși.
Această situație juridică a fost accelerată de o modificare recentă a Legii ANI, promovată de PSD și susținută de AUR. Noua legislație prevede că persoanele declarate definitiv în conflict de interese sau în incompatibilitate își pierd mandatele în mod retroactiv. Această schimbare legislativă a transformat constatările instanței într-un mecanism de înlăturare imediată a funcționarilor publici care încalcă normele de integritate.