Curtea de Casație și Justiție, sub conducerea Lia Savonea, a emis un comunicat prin care susține că decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind eșalonarea restanțelor salariale ale magistraților nu se confundă cu litigiul aflat în desfășurare între ÎCCJ și Guvern. Conform instanței supreme, cele două procese vizează chestiuni juridice distincte, iar interpretarea deciziei CEDO ca fiind o validare a poziției Guvernului este eronată în raport cu obiectul cauzei.
Instanța europeană a luat decizia în Cauza Pușcașu vs. Romania, după ce cinci judecători au reclamat că eșalonarea restanțelor salariale stabilite prin sentințe definitive le-ar fi încălcat dreptul la proprietate. CEDO a respins aceste cereri, argumentând că executarea obligațiilor financiare ale statului poate fi eșalonată în anumite condiții, fără a însemna eliminarea obligației de plată. Decizia a fost luată de un complet de șapte judecători, cu unanimitate, fiind astfel definitivă.
ÎCCJ explică faptul că litigiul inițiat împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor nu vizează legalitatea eșalonării în sine, ci respectarea cadrului normativ stabilit de autorități. Problema juridică supusă instanțelor naționale este dacă executivul respectă propriul calendar de eșalonare și dacă asigură resursele bugetare necesare. Astfel, există o diferență între posibilitatea statului de a reglementa modalitatea de plată și obligația de a respecta regulile pe care însăși autoritatea statului le-a instituit.
Comunicatul instanței supreme subliniază că decizia CEDO nu reprezintă o soluționare a litigiului dintre ÎCCJ și Guvern și nu poate fi folosită pentru a valida sau invalida automat pretențiile în procesul curent. Lia Savonea și echipa sa solicită ca dezbaterea publică să se bazeze pe conținutul efectiv al deciziei de la Strasbourg, evitând interpretările selective sau extrapolările care depășesc limitele cauzei analizate de instanța europeană.
Hotărârea CEDO conține și observații critice privind modul în care magistrații au gestionat majorările salariale în ultimii 20 de ani. Instanța europeană a pus în discuție posibilele conflicte de interese, menționând că comportamentul magistraților a fost consolidat de decizii ale Curții Constituționale și ale ÎCCJ. Totodată, CEDO a remarcat că Guvernul a acționat cu diligență, având în vedere că salariile magistraților sunt suficient de mari încât eșalonările să nu le afecteze modul de viață.
Disputa privind restanțele salariale ale magistraților se înscrie într-un context de tensiuni constante între puterea legislativă, executivă și sistemul judiciar din România. Aceste conflicte privind resursele bugetare și executarea hotărârilor judecătorești definitive sunt teme recurente în administrația publică, afectând modul în care statul își gestionează obligațiile financiare față de funcționarii săi și respectă standardele de drept impuse la nivel european.