Înalta Curte de Casație și Justiție a reacționat miercuri în urma deciziei Curții Constituționale, salutând faptul că magistrații au confirmat inexistența unui conflict juridic de natură constituțională. Reprezentanții Instanței Supreme au subliniat că argumentele prezentate de aceștia au fost validate oficial de CCR, demonstrând astfel că demersul inițial lansat de Executiv a fost complet nefondat. Această poziție vine după ce Guvernul a încercat să sesizeze Curtea Constituțională într-un dosar care viza drepturile unei categorii profesionale.
Conform comunicatului emis de ÎCCJ, Guvernul nu a reușit să indice nicio competență constituțională pe care instanța supremă ar fi însușit-o în mod nejustificat. De asemenea, Executivul nu a putut demonstra existența vreunei atribuții care ar fi fost împiedicată prin deciziile judecătorești luate. Instanța supremă a fost fermă în afirmația că nu a existat niciun fel de blocaj instituțional, respingând astfel premisele pe care Guvernul și-a construit sesizarea în fața Curții Constituționale.
În realitate, ÎCCJ afirmă că sesizarea făcută de Guvern a pus în discuție, de fapt, dreptul de acces la instanță al unei anumite categorii profesionale, reprezentată de magistrați. Instanța subliniază că un litigiu pierdut în fața instanțelor nu poate fi transformat prin nicio metodă într-un conflict juridic de natură constituțională. Mai mult, ÎCCJ avertizează că CCR nu poate fi utilizată ca o cale de atac suplimentară împotriva hotărârilor judecătorești deja pronunțate.
Instanța supremă a luat act de faptul că decizia CCR a fost adoptată cu majoritate de voturi, lăudând judecătorii constituționali care au susținut această soluție. În opinia ÎCCJ, acești judecători au demonstrat un atașament față de valorile fundamentale ale organizării statului român și față de rolul justiției ca putere în stat. Mesajul transmis este că rigoarea dreptului nu poate fi tranzacționată sau alterată, reafirmând faptul că statul de drept rămâne imun la diverse conjuncturi politice.
Soluția pronunțată de CCR reafirmă o regulă esențială a statului de drept, conform ÎCCJ, conform căreia hotărârile judecătorești trebuie respectate și nu pot fi contestate prin intermediul unui conflict constituțional. Această decizie marchează o linie de demarcație între procesele juridice standard și utilizarea instanțelor constituționale pentru a contesta decizii judiciare nefavorabile. Instanța supremă consideră că acest precedent protejează integritatea sistemului de justiție în fața tentativelor de politizare a conflictelor de competență.
În cadrul sistemului juridic român, conflictele de competență constituțională sunt mecanisme prin care instituțiile de existență publică pot solicita CCR să arbitreze disputele privind atribuțiile legale. Această procedură este reglementată strict pentru a evita transformarea instanței constituționale într-un organism de apel pentru orice decizie judiciară contestată de autoritățile politice sau de alte instituții ale statului.