Curtea Constituțională a României a respins sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan, stabilind că nu există un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Disputa vizează plata restanțelor salariale ale magistraților, drepturi care au fost stabilite prin majorări aplicate retroactiv în urma unor decizii judecătorești. Prin această decizie, CCR a pus capăt încercării de a contesta prin mecanisme constituționale un litigiu deja soluționat de instanțele de judecată.
Înalta Curte de Casație și Justiție a reacționat imediat după pronunțarea Curții Constituționale, afirmând că judecătorii au demonstrat un atașament față de valorile fundamentale ale statului român. Reprezentanții instanței supreme au subliniat că rigoarea dreptului nu poate fi tranzacționată sau alterată sub presiunea deciziilor politice. ICCJ a remarcat că soluția a fost adoptată cu majoritate de voturi, reafirmând faptul că hotărârile judecătorești trebuie respectate și nu pot fi contestate pe calea unui conflict constituțional.
Sesizarea a fost inițiată de Ilie Bolojan, care susținea că instanța de judecată s-a substituit puterilor executive și legislative în ceea ce privește gestionarea finanțelor publice. Premierul interimar a argumentat că puterea judecătorească nu deține competența tehnică sau legitimitatea necesară pentru a decide modul în care se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat. În opinia sa, decizia instanței reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă și perturbă echilibrul bugetar al țării.
Conflictul a luat amploare după ce, pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de ICCJ, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească restanțele salariale. Suma menționată de Ilie Bolojan în contextul acestor restanțe salariale câștigate în instanță este de 4,8 miliarde de lei. Curtea de Apel a impus, de asemenea, obligația de executare a deciziei în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive, prevăzând penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.
Instanța de apel a stabilit că, în cazul neexecutării, Guvernul și Ministerul Finanțelor vor datora penalități de 48 de milioane de lei, calculate la nivelul de 1% pe zi. Pe lângă această sumă, este prevăzută și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere a plății. Guvernul a încercat să blocheze acest proces financiar prin sesizarea la CCR, argumentând că instanța a impus alocări de fonduri către un singur sector, respectiv Justiția.
Disputa juridică privind restanțele salariale ale magistraților reflectă o tensiune profundă între puterea judecătorească și cea executivă în gestionarea bugetului de stat. Această controversă privind plata a 4,8 miliarde de lei vine într-un context în care deciziile instanțelor de judecată impun rectificări bugetare obligatorii pentru a respecta drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătorești.