Înalta Curte de Casație și Justiție a emis miercuri un comunicat prin care răspunde deciziei Curții Constituționale de a respinge sesizarea Guvernului. Disputa a vizat existența unui conflict juridic de natură constituțională între cele două instituții, în contextul plății restanțelor salariale ale magistraților. Instanța supremă a subliniat că Executivul nu a reușit să demonstreze un blocaj instituțional sau o încălcare a unor atribuții specifice.
Conform comunicatului intitulat „Statul de drept este imun la conjuncturi politice”, ICCJ susține că demersul Guvernului nu a indicat nicio competență constituțională pe care instanța supremă ar fi însușit-o. Instituția afirmă că sesizarea a pus în discuție, de fapt, dreptul de acces la instanță al magistraților ca profesie. Astfel, instanța supremă consideră că Guvernul nu a demonstrat existența unui blocaj real între autoritățile statului.
Instanța supremă a criticat tentativa de a folosi Curtea Constituțională ca pe o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești. „Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional”, precizează ICCJ, menționând că soluția pronunțată de CCR reafirmă faptul că deciziile instanțelor trebuie respectate. Înalta Curte a apreciat, de asemenea, faptul că verdictul a fost adoptat cu majoritate de voturi, considerând că judecătorii au demonstrat atașament față de valorile statului.
Conflictul a pornit de la acțiunea în care Înalta Curte a câștigat în primă instanță procesul privind plata restanțelor salariale. Aceste sume sunt rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Premierul interimar, Ilie Bolojan, a indicat că suma necesară pentru aceste plăți este de 4,8 miliarde de lei. Guvernul a susținut că instanța s-a substituit puterilor executive și legislative în administrarea finanțelor publice.
Curtea de Apel București a admis anterior acțiunea, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare, inclusiv prin rectificare bugetară. Hotărârea prevede executarea în termen de zece zile de la căpătarea caracterului definitiv, sub sancțiunea unor penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Această penalitate ar echivala cu aproximativ 48 de milioane de lei pe zi, alături de o amendă de 20% din salariul minim brut.
Această dispută juridică se înscrie într-un context de tensiuni privind gestionarea bugetului de stat și respectarea deciziilor judecătorești. Deși Curtea Constituțională a respins sesizarea lui Ilie Bolojan, procesul privind plata efectivă a restanțelor salariale de 4,8 miliarde de lei continuă să urmeze parcursul stabilit în instanță.