Înalta Curte de Justiție a stabilit că Dominic Fritz a participat la adoptarea unui PUZ în deplină cunoștință a conflictului de interese. Judecătorii au respins argumentele acestuia conform cărora a acționat doar formal, subliniind că președintele USR și-a asumat prin semnătură proiectul elaborat de societatea RD Sign SRL. Această decizie vine după ce instanța a analizat documentația administrativă și a constatat că actul semnat de acesta a menținut în desfășurare o procedură inițiată anterior.
Instanța a contrazis explicația lui Dominic Fritz privind imposibilitatea de a delega atribuțiile pentru proiect din cauza lipsei de viceprimari aleși. ÎCCJ a precizat că, conform Codului administrativ, primarul putea delega aceste sarcini către secretarul general al municipiului sau către conducătorii compartimentelor funcționale. Astfel, absența viceprimarilor nu a reprezentat o barieră insurmontabilă care să îl împiedice pe fostul primar să se abțină de la vot, respectând astfel obligațiile de integritate.
Judecătorii au respins și susținerea că aprobarea documentației nu a generat un folos material pentru proiectant, deoarece Codul administrativ nu impune existența unui profit efectiv, ci doar capacitatea actului de a produce un avantaj. ÎCCJ a menționat că validarea PUZ-ului reprezintă finalitatea serviciului de proiectare prestat de RD Sign SRL, justificând încasarea onorariului. De asemenea, avantajul patrimonial al creditorului, Răzvan Negrișanu, este direct și previzibil prin prisma calității sale de asociat și angajat în cadrul societății.
În ceea ce privește natura împrumutului oferit în campania electorală, ÎCCJ a subliniat că acesta accentuează dependența pe care normele de integritate trebuie să o prevină. Chiar dacă plata urma să fie făcută prin AEP, raportul de creditare exista juridic la momentul semnării. Curtea a considerat că menținerea acestei relații financiare creează o aparență de părtinire, element care atinge încrederea publică. Faptul că Răzvan Negrișanu s-a abținut de la vot confirmă, în mod implicit, existența unui conflict de interese.
Dominic Fritz a susținut că interdicția de trei ani îi afectează disproporționat cariera politică și dreptul la muncă, fiind împiedicat să candideze la alegeri până în 2032. ÎCCJ a recunoscut severitatea impactului asupra carierei sale, însă a menționat că interdicția nu îi anulează dreptul de a activa în sectorul privat. Instanța a considerat că consecințele politice sunt previzibile pentru orice funcționar care acționează în condiții de conflict de interese, neatingând nivelul de gravitate care ar justifica eliminarea sancțiunii.
În cadrul sistemului juridic român, normele de integritate și Codul administrativ reglementează strict obligațiile aleșilor locali pentru a preveni orice conflict dintre interesul public și cel privat. Aceste reguli impun un standard de diligență sporit pentru funcționarii publici, care trebuie să asigure imparțialitatea deciziilor administrative. Încălcarea acestor obligații, chiar și prin simpla creare a unei aparențe de părtinire, poate atrage sancțiuni administrative și interdicții de exercitare a funcțiilor publice.