Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF au identificat un mecanism complex prin care cinci societăți specializate în recrutarea și plasarea forței de muncă din Asia au diminuat obligațiile fiscale. Verificările au relevat că aceste firme au reușit să evazeze peste 6,2 milioane de lei către bugetul de stat. Această sumă cuprinde diverse tipuri de taxe, inclusiv TVA, impozit pe profit și impozit pe dividende, identificate în urma unor analize de risc efectuate de autorități.
Mecanismul de fraudă s-a bazat pe emiterea unor facturi de către alte trei societăți comerciale, în valoare totală de peste 32 de milioane de lei. Aceste documente reprezentau avansuri și pretinse prestări de servicii care nu au avut nicio bază reală. Scopul principal al acestor operațiuni a fost crearea artificială a unor cheltuieli și obținerea unor deduceri fiscale de TVA. Inspectorii au constatat că aceste facturi nu au vizat nicio operațiune concretă și contravaloarea lor nu a fost niciodată achitată.
Autoritățile au observat că serviciile înscrise în documente nu puteau fi demonstrate prin nicio dovadă de executare efectivă. Înregistrarea acestor facturi fictive a generat un TVA deductibil care a influențat direct cantumul obligațiilor fiscale. Din acest motiv, societățile beneficiare au ajuns să înregistreze, în mod repetat, solduri negative de TVA în deconturile lor fiscale. Pentru a crea o aparență de legalitate, contribuabilii au utilizat sistemul RO e-Factura, transferând succesiv sarcina fiscală fără niciun fundament economic.
Verificările au scos la iveală și alte aspecte compromițătoare privind societățile care au emis facturile. Acestea prezintă situații juridice și fiscale neconforme cu activitățile economice declarate, fiind înregistrate stări de inactivitate, insolvabilitate sau chiar radiere. Mai mult, s-a descoperit existența unor legături strânse între companiile implicate, acestea fiind coordonate de un grup comun de persoane. Unii administratori desemnați formal nu au putut oferi nicio explicație sau informație concretă despre activitatea companiilor pe care le gestionau.
În cadrul acestor investigații, DGAF a subliniat că dreptul de deducere a TVA trebuie să fie susținut de operațiuni economice reale. Utilizarea unor documente care nu reflectă realitatea economică poate atrage consecințe atât fiscale, cât și juridice grave. Inspectorii antifraudă au menționat că vor continua acțiunile de control în domeniile cu risc fiscal ridicat pentru a proteja veniturile bugetare și pentru a recupera prejudiciile aduse statului român.
Această descoperire intervine într-un context economic marcat de stagnare, în care PIB-ul a rămas la același nivel ca în trimestrul anterior. În timp ce economia este susținută de sectoare precum agricultura și construcțiile, consumul populației scade, ceea ce pune presiune pe stabilitatea veniturilor bugetare. Monitorizarea fraudelor fiscale devine astfel un element critic pentru gestionarea resurselor statului în perioade de recesiune tehnică și incertitudine economică.