Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat, pe 22 septembrie, condamnarea definitivă a procurorului Alexandru Mihailiuc. Acesta a fost sancționat cu o pedeapsă de un an de închisoare și o amendă în valoare de 80.000 de lei. Instanța a decis însă amânarea executării pedepsei cu închisoare pentru o perioadă de doi ani. Condamnarea a fost dispusă pentru faptele de fals intelectual, fals în declarații și uz de fals comise de inculpat.
La momentul săvârșirii infracțiunilor, Alexandru Mihailiuc ocupă funcția de procuror-șef al Biroului teritorial Ialomița al DIICOT. Conform rechizitorului, acesta ar fi orchestrat o schemă prin care a determinat trei martori să ofere declarații false. Aceștia au consemnat informații care nu corespundeau realității în legătură cu restituirea unor sume de bani care fuseseră ridicate anterior în urma unor percheziții domiciliare efectuate de echipa sa.
Pe lângă presiunea asupra martorilor, procurorul a întocmit și trei procese-verbale conținând date eronate. Aceste documente falsificate au fost prezentate ulterior unei comisii de control din cadrul structurii centrale a instituției. Instanța a constatat că unele dintre aceste procese-verbale au fost chiar antedatate. Această acțiune a fost menită să justifice lipsa unor măsuri legale care ar fi trebuit luate în fața echipei de control care inspecta activitatea sa.
Judecătorii au subliniat faptul că gravitatea faptelor este sporită de contextul în care acestea au fost comise. Alexandru Mihailiuc a acționat în exercitarea funcției sale de magistrat, utilizând statutul pentru a ascunde omisiunile legale. Pe lângă aplicarea sancțiunilor penale, ÎCCJ a dispus și desființarea tuturor documentelor care au fost falsificate în cadrul acestui dosar, marcând astfel încheierea procesului de judecată.
Rechizitoriul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ a detaliat modul de operare al inculpatului. Acesta a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului în documentele oficiale, încercând să manipuleze procesul de control. Instanța supremă a luat în calcul modalitatea concretă de săvârșire a faptelor și contextul profesional în care procurorul a ales să încalce legea pentru a evita consecințele procedurale.
Dosarele care vizează integritatea magistraților și combaterea falsului în actele oficiale sunt monitorizate constant de sistemul de justiție. În România, faptele de fals comise în exercitarea funcției publice sunt supuse unui regim juridic strict, deoarece afectează încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Deciziile ÎCCJ în astfel de cazuri finalizează procesul de răspundere penală pentru funcționarii care utilizează documente neadevărate pentru a evita controlul legal.