Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, miercuri, 14 octombrie, recursurile în casație formulate de fiul magnatului Viorel Micula și de fosta polițistă Camelia-Maria Erdei. Prin această decizie, instanța supremă a menținut sentința pronunțată anterior de Curtea de Apel Alba Iulia, încheind astfel ultima cale extraordinară de atac utilizată de cei doi inculpați pentru a încerca evitarea condamnării primite în dosarul privind accesarea ilegală a sistemelor informatice ale Poliției.
Dosarul a ajuns în instanța supremă pe 29 iunie 2026, după ce Viorel Micula și Camelia-Maria Erdei au atacat decizia definitivă a Curții de Apel Alba Iulia. Această procedură, cunoscută sub numele de recurs în casație, este o cale extraordinară de atac prin care o persoană condamnată solicită instanței să verifice dacă hotărârea respectă legea. Spre deosebire de apel, această etapă nu permite rejudecarea probelor sau a faptelor, ci se concentrează strict pe examinarea eventualelor încălcări ale Codului de procedură penală.
Procesul de judecată a urmat etape riguroase, începând cu un complet de filtru care a verificat îndeplinirea condițiilor legale pentru ca cererile să fie judecate. Această etapă de verificare s-a finalizat pe 30 septembrie, moment în care Înalta Curte a admis în principiu ambele recursuri și a stabilit termenul de judecată pentru 14 octombrie. În urma examinării argumentelor invocate de inculpați, judecătorii au respins ambele cereri ca fiind nefondate, confirmând astfel sentința de la Alba Iulia.
În urma acestei hotărâri definitive, Viorel Micula și Camelia-Maria Erdei au fost obligați să plătească câte 300 de lei către stat, sub formă de cheltuieli judiciare. Cazul a început prin acuzațiile Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, care susținea că fiul magnatului a primit informații din bazele de date ale MAI de la polițiști orădeni. Acesta ar fi avut posibilitatea de a accesa personal sistemul informatic al Poliției cu ajutorul agentei Camelia-Maria Erdei.
Sentința de apel, de la 26 martie 2026, a modificat radical condamnarea inițială a lui Viorel Micula, de la 3 ani de închisoare cu executare la 3 ani cu suspendare. Instanța a stabilit un termen de supraveghere de 4 ani și obligația de a presta 120 de zile de muncă în folosul comunității. Judecătorii au argumentat că tânărul a accesat sistemele „de plictiseală” și că faptele sale au adus doar „o atingere minimă” valorilor protejate de lege.
În cadrul aceleiași anchete, alți doi polițiști, Claudiu Rengle și Alin Claudiu Zanca, au fost acuzați că l-au ajutat pe Micula să scape de sancțiuni după ce acesta a intrat cu un autoturism pe strada pietonală Vasile Alecsandri din Oradea. În urma procesului, Claudiu Rengle și Alin Claudiu Zanca au fost achitați definitiv, în timp ce Camelia-Maria Erdei a rămas cu o pedeapsă de 2 ani și 8 luni cu suspendare.