Europarlamentarul Rareș Bogdan se află la Iași pentru a fi audiat de procurorii de la DNA Iași în cadrul anchetei care îl vizează pe Fănel Bogos. Acesta așteaptă citarea oficială pentru a răspunde la înrebările legate de o întâlnire desfășurată cu Mihai Ponea, șeful DSVSA Vaslui. Procurorii urmăresc să clarifice natura discuțiilor purtate între cele două persoane în contextul investigației judiciare în curs.
Conform surselor judiciare, în dosar există înregistrări care confirmă o singură întâlnire între Rareș Bogdan și Mihai Ponea, avută loc în urmă cu un an și jumătate. În timpul acelei discuții, Ponea i-ar fi relatat europarlamentarului problemele pe care le avea cu afaceristul Fănel Bogos și situația generală de la acel moment. Ponea susține că l-ar fi chemat pe Rareș Bogdan la locuința sa, unde pe un bilețel era scris numele lui Bogos.
Dosarul conține și alte elemente controversate, precum stenograme care indică faptul că fostul general SIE Nicolae Iana l-a contactat pe Rareș Bogdan pe 27 august 2025. Acesta i-ar fi propus europarlamentarului o întâlnire într-un spațiu privat, ferit de fotografii, unde ar fi fost prezenți foști angajați ai serviciilor secrete. Scopul întâlnirii ar fi fost introducerea acestor persoane într-o rețea de relații și influență.
În cadrul disjungției dosarului, Cristina Trăilă, fost secretar general adjunct al Guvernului, are calitate de suspect pentru complicitate la folosirea influenței. Aceasta a declarat că nu a intervenit pentru ca Fănel Bogos să fie primit la Ilie Bolojan, ci a fost contactată de Alexandru Bociu. Acesta i-ar fi prezentat o listă cu directorii DSVSA din țară, pe care puncta afilierea politică, însă Ponea apărea pe listă ca fiind afiliat PSD, deși era PNL.
Anchetatorii ar putea să îl citeze pentru audiere și pe președintele AUR, George Simion. Acesta a declarat public că un apropiat al lui Fănel Bogos l-a abordat pentru a reclama existența unor abuzuri în dosar. Simion a susținut că i-a recomandat persoanei respective să se adreseze către Comisia de Abuzuri de la Camera Deputaților sau de la Senat, negând orice relație directă cu omul de afaceri cercetat.
Ancheta de la DNA Iași se înscrie într-un context de monitorizare a modului în care rețelele de influență pot afecta funcționarea instituțiilor de stat și a serviciilor de control. Procurorii analizează dacă intervențiile politice sau utilizarea unor conexiuni cu serviciile de informații au facilitat schimbări de funcții în cadrul autorităților sanitare teritoriale sau au influențat decizii administrative importante.