Procesul cunoscut sub numele de dosarul „Șacalului” a ajuns la ultimul termen de judecată în cadrul Tribunalului Constanța. Inculpatul, un bărbat acuzat de uciderea mai multor femei și de exploatarea acestora, se confruntă cu cerințe extrem de dure din partea părților civile. Familiile celor care și-au pierdut viața au solicitat instanței aplicarea pedepsei maxime prevăzute de lege, vizând atât sancționarea penală, cât și compensarea pagamentelor pentru suferințele cauzate.
Avocatul Cuculis, care reprezintă interesele familiilor victimelor în acest dosar, a formulat oficial cererea de condamnare la închisoare pe viață. Pe lângă pedeapsa privativă de libertate, partea civilă solicită acordarea unor daune morale care însumează o valoare totală de 1,2 milioane de euro. Această sumă este solicitată pentru a compensa pierderile și suferința adusă rudelor celor care au fost victimele acțiunilor bărbatului.
Modus operandi descris de apărare evidențiază o metodă de recrutare specifică pe rețelele de internet. Conform declarațiilor avocatului Cuculis, bărbatul își identifica victimele online, după care le invită la locuința sa personală. Anchetatorii susțin că, odată ce femeile ajungeau la locația indicată, acestea erau exploatate, iar ulterior erau asasinate de către inculpat, care le sustrăgea și bunurile personale deținute.
„Una dintre particularitățile acestui caz, pe lângă faptul că se adaugă la șirul lung de femicide din România, este aceea că Șacalul își alegea victimele de pe internet, apoi le chema la el. După ce întrețineau relații sexuale, le suprima viața și le fura bunurile”, a explicat avocatul Cuculis în cadrul procedurilor. Acest mecanism de operare transformă cazul într-unul cu elemente specifice în contextul crimelor împotriva femeilor din țară.
Tribunalul Constanța nu a pronunțat încă sentința finală în acest caz de o gravitate extremă. Instanța a decis amânarea pronunțării pentru data de 11 noiembrie 2026, moment în care se va decide soarta inculpatului. Până la acest moment, instanța trebuie să analizeze dacă toate acuzațiile formulate de procurori sunt dovedite în mod concludent și să stabilească răspunsul juridic adecvat pentru faptele comise.
Acest dosar se înscrie într-un context de monitorizare a crimelor împotriva femeilor, un fenomen care generează dezbateri constante în cadrul sistemului de justiție din România. Procesele de acest tip pun sub semnul întrebării modul în care autoritățile pot preveni exploatarea și uciderea femeilor care folosesc platformele digitale pentru socializare, evidențiind vulnerabilitățile existente în mediul online și necesitatea unor măsuri de protecție mai eficiente.