Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a dispus începerea judecății pe fond în dosarul care îi vizează pe Diana Șoșoacă și pe fostul său soț, Silvestru Șoșoacă. Aceștia sunt acuzați de lipsire de libertate în mod ilegal în urma unui incident survenit în decembrie 2021. Instanța supremă a luat această decizie după ce a analizat rechizitoriul și probele adunate de procurori în cadrul anchetei.
Magistrații au respins cererile și excepțiile formulate de către Diana Șoșoacă, constatând legalitatea rechizitoriului emis de Parchetul de pe lângă ÎCCJ. Decizia permite trecerea dosarului la etapa de judecată pe fond, oferind inculpaților dreptul de a contesta încheierea în termen de trei zile. Diana Șoșoacă este acuzată pentru săvârșirea a patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, în timp ce Silvestru Șoșoacă este vizat de patru astfel de acuzații și de o infracțiune de lovire.
Incidentul care a declanșat ancheta a avut loc pe 10 decembrie 2021, la cabinetul de avocatură al Dianei Șoșoacă din București. O echipă de la televiziunea italiană RAI Uno, condusă de jurnalista Lucia Goracci, se deplasase acolo pentru un interviu. Conform procurorilor, conflictul a izbucnit din cauza nemulțumirii Dianei Șoșoacă față de întrebările adresate de jurnalistă. În urma acestui moment, trei persoane vătămate și un martor ar fi fost priviți de la libertate în incinta cabinetului.
Procurorii susțin că Silvestru Șoșoacă a exercitat acte de violență asupra uneia dintre persoanele vătămate, lovind-o cu pumnii în zona umărului și peste braț. În plus, acesta ar fi smuls-o pe victima respectivă de masca sanitară de pe față. Deși Diana Șoșoacă ar fi încuiat ușa și ar fi chemat Poliția după izbucnirea conflictului, ancheta indică faptul că acțiunile de restricționare a libertății au fost generate de tensiunea dintre părți.
Dosarul este strâns legat de decizia Parlamentului European de a ridica imunitatea europarlamentarei Diana Șoșoacă. În acest caz, Silvestru Șoșoacă este acuzat și de agresarea unui polițist de la Secția 4, care a intervenit la fața locului. Procurorii au subliniat că acțiunile de lipsire de libertate nu au fost justificate de comiterea unor infracțiuni de către membrii echipei de presă, ci au fost rezultatul unui conflict de opinii.
La momentul faptelor din decembrie 2021, Diana Șoșoacă deținea funcția de senator. Conform legislației în vigoare, parlamentarii pot fi urmăriți penal și trimiși în judecată pentru fapte care nu sunt legate de voturile sau opiniile politice exprimate în cadrul mandatului lor. Această procedură juridică urmează acum să fie analizată în detaliu de către instanță pentru stabilirea responsabilității penale.