Fostul candidat la alegerile prezidențiale din anul 2024, Călin Georgescu, este vizat într-un dosar penal pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Procurorii DIICOT l-au ridicat direct din trafic luni dimineață, în timp ce acesta se îndrepta spre o activitate de înot. Ancheta vizează tranzacții financiare complexe care implică sume de ordinul milioanelor de euro.
Investigația de amploare a dus la efectuarea a cinci percheziții în locații situate în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. Procurorii urmăresc un prejudiciu care depășește suma de 1,1 milioane de euro. În dosar sunt vizate cinci persoane, printre care cetățeni români și străini, identificați ca fiind oameni de afaceri. Printre persoanele vizate se numără doi cetățeni români, de vârste de 64 și 47 de ani, precum și un cetățean italian de 56 de ani.
Ancheta de spălare de bani și înșelăciune implică o colaborare internațională pentru urmărirea fluxurilor de capital. DIICOT a primit comisii rogatorii din Austria, Elveția, Anglia și Letonia pentru a clarifica traseele banilor. Anchetatorii străini au furnizat deja informații esențiale care sunt analizate în cadrul dosarului. Scopul este de a determina dacă sumele au fost efectiv obținute pentru campania prezidențială sau dacă procesul de încasare era încă în desfășurare.
Sursele judiciare indică faptul că se efectuează o analiză financiară riguroasă pentru a lămuri rolul fiecărui implicat în tranzacțiile suspecte. Grupul infracțional ar fi fost constituit în septembrie 2021, având ca scop obținerea unor sume importante de bani prin metode de înșelăciune. O soluție juridică în acest caz este așteptată în curând, după ce analiza fluxurilor financiare va fi finalizată complet de către experții DIICOT.
Călin Georgescu ar fi fost implicat în tranzacții cu persoane de pe urma cărora încerca să obțină milioane de euro. Această parte a anchetei se concentrează pe verificarea legăturii dintre persoanele de afaceri implicate și modul în care fondurile au fost gestionate sau transferate. Procurorii urmăresc să stabilească dacă aceste tranzacții au servit drept instrumente pentru finanțarea activităților politice sau dacă au fost pur și simplu parte a unui mecanism de spălare de bani.
Dosarele de tipul acesta, care vizează spălarea de bani și grupuri infracționale organizate, sunt de obicei coordonate prin comisii rogatorii internaționale. Aceste proceduri sunt necesare atunci când fluxurile de capital traversează granițele europene, implicând țări precum Elveția sau Anglia. Colaborarea cu autoritățile străine este un element central în combaterea criminalității economice transfrontaliere, permițând procurorilor să urmărească traseul banilor din conturi externe până în România.