Curtea Militară de Apel București este așteptată să judece marți apelul formulat împotriva deciziei prin care Tribunalul Militar București i-a achitat pe foștii șefi ai Jandarmeriei Române. Aceștia au fost trimiși în judecată pentru intervenția forțelor de ordine din timpul protestului din 10 august 2018. Termenul de judecată intervine la doar trei zile după ce a intrat în vigoare prescripția răspunderii penale pentru infracțiunea de abuz în serviciu.
Prescripția răspunderii penale a intervenit la data de 10 octombrie 2026 pentru faptele cercetate în acest dosar. Conform Codului Penal, termenul de prescripție este de opt ani pentru infracțiunile sancționate cu pedepse maxime între cinci și zece ani de închisoare. Deoarece abuzul în serviciu este pedepsit cu închisoare de la doi la șapte ani, răspunderea penală s-a prescris la opt ani de la evenimentele din Piața Victoriei. În aceste condiții, Curtea Militară de Apel ar putea constata încetarea procesului penal.
La nivelul instanței de primă instanță, Tribunalul Militar București a dispus la 15 iunie 2026 achitarea principalilor inculpați după aproximativ 80 de termene de judecată. Magistrații au considerat că faptele imputate nu sunt prevăzute de legea penală. Printre cei achitați se numără Laurențiu Valentin Cazan, acuzat de abuz în serviciu și fals intelectual, Ionuț Cătălin Sindile și Gheorghe Sebastian Cucoș, ambii acuzați de abuz în serviciu, precum și Laurențiu Cristian Ciobanu, acuzat de complicitate la purtare abuzivă.
Deși răspunderea penală a expirat, posibilitatea de a obține despăgubiri civile rămâne în vigoare pentru victime. Legislația română permite ca latura civilă a cauzei să fie disjunsă sau valorificată separat în instanțele civile. Reprezentanții comunității Declic, care au oferit sprijin juridic pentru peste 300 de persoane vătămate, susțin că vor continua demersurile. Cătălina Hopârteanu, reprezentant al organizației, a declarat că vor continua procesul în țară pentru a putea sesiza ulterior Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Victimele intenționează să invoce la CEDO faptul că ancheta și procedurile judiciare au fost tergiversate timp de peste opt ani. Această durată este considerată o încălcare a dreptului la un proces echitabil într-un termen rezonabil. În timpul intervenției din 2018, forțele de ordine au utilizat 63 de grenade acustice, 489 de grenade lacrimogene și 316 cartușe cu efect iritant-lacrimogen. Dosarul a fost redeschis după ce fusese clasat în 2020, la inițiativa unei victime.
Acest proces de lungă durată reflectă complexitatea gestionării incidentelor de ordine publică din România. În cadrul instanțelor militare, deciziile privind abuzul în serviciu și purtarea abuzivă sunt adesea supuse unor procese de prescripție care pot influența rezultatul final al anchetelor. În acest caz, deși răspunderea penală a fost încheiată prin prescripție, lupta juridică pentru despăgubiri și drepturile civile ale protestatarilor vătămați urmează să continue pe alte căi legale.