Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) a deschis un dosar penal in rem în urma anulării alegerilor prezidențiale din 2024. Decizia vine după ce o asociație a depus peste 600 de plângeri, solicitând investigarea faptelor care au dus la invalidarea procesului electoral. Această mișcare juridică încearcă să determine responsabilitatea persoanelor implicate în decizia de a anula turul electoral.
În luna iunie, Secția de urmărire penală a constituit acest dosar ca urmare a sesizărilor primite. Parchetul General a precizat că, la data de 27 iulie 2026, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, o etapă procedurală obligatorie conform Codului de procedură penală. Această procedură este aplicată atunci când sesizările îndeplinesc condițiile legale necesare pentru a investiga faptele raportate de cetățeni.
Plângerile au fost depuse de reprezentanții Asociației pentru Libertate și Egalitate Socială (ALES), în cadrul proiectului civic numit "Valul Democrației - Restabilim drepturile anulate în 6 decembrie 2024". Această organizație acuză oficial instituțiile de faptul că au intervenit în procesul electoral. În acest context, au existat proteste constante, inclusiv la Arestul Central, unde susținătorii lui Călin Georgescu au manifestat în semn de protest.
Infracțiunile reclamate în plângerile depuse includ abuz în serviciu, construirea unui grup infracțional organizat și infracțiuni contra umanității. De asemenea, sesizările vizează complicitatea la uzurparea funcției, împiedicarea exercitării drepturilor electorale și represiunea nedreaptă. Aceste acuzații vizează persoanele care ar fi fost responsabile de anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din anul 2024, unde Călin Georgescu a obținut 22,94% și Elena Lasconi 19,18%.
Asociația pentru Libertate și Egalitate Socială a extins acțiunile sale prin depunerea unei noi plângeri penale. Aceasta vizează direct procurorii, funcționarii și personalul auxiliar din cadrul Parchetului General. Organizația susține că aceștia ar fi contribuit la menținerea celor 600 de plângeri depuse anterior sub forma unor simple lucrări administrative, evitând astfel tratarea lor ca sesizări penale propriu-zise.
Contextul politic este marcat de tensiuni după ce Călin Georgescu, care a obținut 22,94% în primul tur, a fost plasat sub arest la domiciliu prin decizie instanței. Anularea alegerilor a generat o serie de mișcări de protest, în care susținătorii au invocat sloganul „turul II înapoi”. Situația juridică de la PÎCCJ adaugă un nou capitol în disputa privind validitatea procesului electoral din 2024.