Dosarul DNA care implică afaceristul Fănel Bogoș a ajuns în fața judecătorilor de la Curtea de Apel București. Acesta este trimis în judecată împreună cu Mihai Barbu și Cristina Trăilă, fiind acuzați de utilizarea influenței pentru obținerea de foloase necuvenite. Dosarul este marcat de încercări de a influența decizii administrative și de a accesa audiențe politice pentru a rezolva probleme comerciale de amploare.
Conflictul a început după ce, în anul 2024, la o fermă avicolă deținută de Fănel Bogoș în județul Vaslui a fost descoperit un focar de Salmonella. Afaceristul a încercat să solicite despăgubiri de la stat în valoare de 13 milioane de lei, susținând că focarul nu a fost vina societății sale. Totuși, DSVSA Vaslui a identificat nereguli și a refuzat aprobarea dosarului de despăgubire, solicitând monitorizarea strictă a fermei.
Pentru a rezolva situația, Fănel Bogoș ar fi apelat la conexiuni politice, după ce nu a obținut rezultate de la conducerea ANSVSA. Mihai Barbu i-ar fi promis afaceristului că îl va duce față în față cu Ilie Bolojan. În urma acestui demers, pe 23 septembrie 2025, Mihai Barbu l-a condus pe Fănel Bogoș la sediul central al PNL pentru o audiență cu premierul, care a durat aproximativ 15 minute.
Procurorii DNA au identificat și alte roluri în acest mecanism de influență. Cristina Trăilă, în calitate de secretar general adjunct al Guvernului României, este trimisă în judecată pentru complicitate. DNA susține că, în perioada 3–4 noiembrie 2025, inculpata Trăilă Cristina ar fi ajutat acțiunile lui Mihai Barbu. Mihai Barbu este însăși acuzat de folosirea influenței pentru obținerea de bani sau bunuri.
Interceptările obținute de anchetatori relevă detalii despre încercările de a influența decizii oficiale. Fănel Bogoș ar fi menționat în discuții că lucrează cu diverse canale, inclusiv securiști și case de avocatură. Deși audiența cu Ilie Bolojan a avut loc, aceasta nu a dus la demiterea șefului DSVSA Vaslui, conform informațiilor din dosar. Premierul a subliniat că nu are cunoștință despre orice folos primit pentru această audiență.
Aceste proceduri penale se încadrează în cadrul monitorizării corupției și a utilizării influenței în administrația publică. În România, astfel de dosare vizează adesea încercările de a intermedia accesul la demnitari pentru a evita sancțiuni sau pentru a obține fonduri publice. Anchetele DNA urmăresc să determine dacă intermediarii au solicitat sau primit beneficii pentru a facilita aceste întâlniri oficiale.