Parchetele din România au ales o abordare extrem de limitată în urma deciziei Curții europene de Justiție care le permite redeschiderea unor dosare. Din totalul de peste 7.000 de cazuri care au fost închise deoarece faptele au prescris, autoritatea a decis să conteste doar 3 dosare. Această acțiune vine după ce procurorii au primit permisiunea de a ataca astfel de decizii de închidere.
Decizia Curții europene de Justiție a oferit procurorilor „undă verde” pentru a interveni în situațiile în care dosarele au fost închise pe baza prescripției. Această schimbare de paradigmă juridică ar fi trebuit să faciliteze redeschiderea unor cazuri care anterior erau considerate iremediabile. Totuși, aplicarea acestei posibilități de a contesta închiderea dosarelor pare să fie una de o importanță minimă în practica actuală a instanțelor.
Situația este marcată de un contrast puternic între numărul masiv de dosare închise și numărul extrem de mic de contestări efectuate. Deși peste 7.000 de dosare au fost puse deoparte din cauza prescripției, numărul de 3 cazuri contestate de parchete indică o lipsă de utilizare a noului instrument juridic. Această statistică relevă o rezistență sau o lipsă de interes în a utiliza mecanismele oferite de instanța europeană.
Procurorii au primit această autoritate de la curtea europeană pentru a putea combate închiderea dosarelor prin prescripție. Această posibilitate ar fi putut schimba cursul unor procese care fuseseră deja încheiate din cauza trecerii timpului. În prezent, însă, aplicarea acestei decizii pare să rămână la un nivel simbolic, având în vedere că marea majoritate a dosarelor rămâne închise definitiv.
În contextul sistemului de justiție, deciziile privind prescripția reprezintă un punct sensibil de control al legalității și al eficienței proceselor penale. Prescripția este mecanismul prin care statul pierde dreptul de a mai pedepsi o infracțiune dacă a trecut un anumit interval de timp. Utilizarea limitată a posibilității de contestare a acestor închideri pune sub semnul întrebării impactul real al deciziilor europene asupra procedurilor penale din România.
Această evoluție juridică se încadrează într-un cadru mai larg de reglementări europene care urmăresc armonizarea procedurilor de justiție. Deciziile Curții europene de Justiție au rolul de a asigura că drepturile de acuzare sunt protejate și că nicio procedură nu este închisă într-un mod care să contrazică standardele de drept ale Uniunii Europene.