Procurorii DIICOT continuă să prioritizeze urmăririle penale împotriva persoanelor care dețin cantități mici de substanțe psihoactive, în detrimentul combatierii marilor rețele de trafic. Această abordare este vizibilă în cazul lui Giancarlo Cristea, un român stabilit în Marea Britanie, care a fost oprit de jandarmerie în octombrie 2026 chiar după ce își recuperase canabisul medicinal. Deși instanțele i-au dat dreptate de trei ori, considerând substanța un medicament, dosarul a fost trimis din nou la procurori pentru cercetări suplimentare.
Situația resurselor utilizate de DIICOT indică o eroare de prioritizare masivă, deoarece activitatea instituției este blocată de zeci de mii de dosare. În anul 2024, peste 30.000 de cauze referitoare la droguri au fost înregistrate, reprezentând aproape 80% din totalul activității. Din acest număr uriaș de dosare, aproximativ 80% vizează cantități de doar un gram, ceea ce înseamnă că resursele sunt consumate de cazuri cu impact minim asupra structurilor criminale de amploare.
Eficiența capturilor de substanțe este extrem de scăzută, deoarece 80% dintre acțiunile antidrog rezultă în doar aproximativ 1% din cantitatea totală confiscată anual. De exemplu, într-un scenariu cu 3.000 de capturi de canabis, aproximativ 2.500 dintre acestea însumează doar 2,5 kilograme de substanță. Restul de 500 de capturi reprezintă restul de aproape 3.000 de kilograme, evidențiind faptul că majoritatea eforturilor de interceptare vizează cantități irelevante pentru piața ilegală.
În paralel, marile rețele organizate continuă să funcționeze, estimându-se că acestea încasează peste un sfert de miliard de euro anual. Aceste grupări își finanțează activități diverse, precum traficul de persoane, organe sau arme, evitând detectarea. Un exemplu critic este Portul Constanța, considerat o rută de trafic dinspre Asia, unde capturile totale din ultimii 26 de ani sunt infime comparativ cu volumele de substanțe care trec prin porturile europene.
Noua conducere a DIICOT, condusă de Horațiu Codrin Miron, a menționat că vor vor să vizeze traficul stradal și festivalurile de muzică, precum cele din Cluj sau București. Totuși, procurorul șef a declarat că nu au cum să identifice cantitățile de ordinul tonelor, concentrându-se pe zonele de risc precum școlile sau universitățile. Această strategie pare să mențină paradigma actuală, în care accentul cade pe consumatori și pe promovarea mediatică a rezultatelor pentru a crește încrederea publicului.
În contextul european, dezbaterea privind dezincriminarea deținerii de substanțe pentru consum propriu rămâne un subiect tensionat, mulți experți sugerând că pedepsirea penală a consumatorilor nu reduce consumul. În România, procurorii DIICOT s-au opus recent acestui proiect de reformă, susținând că schimbarea legislației ar afecta direct capacitatea de a lupta împotriva traficului de substanțe psihoactive.