Procurorii DIICOT au solicitat Tribunalului București prelungirea măsurii arestării preventive împotriva lui Călin Georgescu, argumentând că acesta a continuat să manifeste un comportament infracțional chiar și după eliberarea sub control judiciar. Magistratul a subliniat că solicitarea este necesară pentru a preveni comiterea de noi fapte și pentru a asigura o administrare eficientă a justiției penale în acest caz.
Argumentul central al DIICOT vizează existența unui nou dosar penal deschis împotriva lui Călin Georgescu, după ce acesta ar fi solicitat scanarea vilei sale pentru a detecta dispozitive de ascultare și filmare. Procurorul a susținut în fața instanței că această situație demonstrează faptul că măsura preventivă neprivativă de libertate anterior aplicată nu a fost suficientă pentru a opri comportamentul suspect al inculpatului.
În cadrul ședinței de la Tribunalul București, magistratul a avertizat că lipsa unei măsuri de privare a libertății ar putea genera un sentiment de insecuritate în colectivitate. DIICOT susține că dacă autoritățile nu adoptă o poziție fermă, poate apărea impresia că organele judiciare nu reacționează eficient, ceea ce ar putea încuraja alte persoane să comită infracțiuni similare prin repetarea acestor gesturi.
Ancheta a inclus și audieri recente ale martorilor, realizate în luna în care Călin Georgescu se află în detenție. Un element cheie în dosar este depoziția afaceristului Samuil Petroi, audiat pe 8 octombrie. Acesta a declarat că, în jumătatea anului 2022, la cererea lui Călin Georgescu, a încercat să preia afacerile familiei Leu pentru a acoperi o sumă de 1,1 milioane de euro.
Conform declarațiilor obținute de anchetatori, Samuil Petroi ar fi încercat, la solicitarea lui Călin Georgescu, să realizeze achiziția grupului de firme al lui Liviu Răzvan Leu. Scopul acestor demersuri ar fi fost acoperirea sumei de 1.100.000 euro, livrată pentru obținerea unei linii de creditare de milioane de euro și pentru demararea activităților în domeniul metalelor prețioase, deși tranzacția nu s-a concretizat.
Procedurile de cercetare penală în astfel de dosare complexe implică adesea monitorizarea strictă a riscului de reiterare a infracțiunilor. În cadrul sistemului de justiție penală, instanțele trebuie să evalueze constant dacă măsurile de control judiciar sunt suficiente sau dacă necesitatea privării de libertate devine proporțională cu gravitatea faptelor și cu riscul de a reîncălca normele de conviețuire socială.