Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au extins urmărirea penală asupra Laurei Vicol, fost deputat. Acuzațiile aduse de autorități includ fals în declarații, spălarea banilor și complicitate la înșelăciune. Ancheta vizează acțiuni desfășurate de fostul parlamentar în perioada 2020-2025, cu scopul de a evita răspunderea juridică și de a ascunde surse de venit de natură ilicită.
Investigațiile realizate de DIICOT au scos la iveală venituri nedeclarate care depășesc suma de 15.600.000 de lei. Aceste sume provin din salarii, dividende și returnări de împrumuturi, fiind ascunse prin completarea necorespunzătoare a declarațiilor de avere. Pe lângă aceste venituri, anchetatorii au identificat un împrumut oferit în valoare de 910.000 de lei, precum și credite contractate în sume de 241.000 de lei și 35.000 de dolari.
În cadrul dosarului, Laura Vicol este acuzată că a utilizat împrumuturi fictive pentru a disimula banii. Fostul deputat a menționat un împrumut de 150.000 de euro și 1.774.000 de lei, sumă modificată ulterior la 1.124.000 de lei. De asemenea, aceasta a încasat 1.595.000 de lei sub pretextul restituirii unei datorii, acțiune care a fost utilizată pentru a ascunde bani proveniți din infracțiunea de delapidare.
Pe lângă aspectele legate de avere, inculpata este implicată într-o schemă de înșelăciune care a durat între anii 2019 și 2025. Laura Vicol ar fi sprijinit alți trei inculpați prin implicarea în promisiuni de vânzare pentru apartamente de vacanță. Aceste proprietăți, situate în Mamaia și Sinaia, nu au fost nici livrate, nici construite, fapt ce a cauzat unei persoane vătămate un prejudiciu de peste 122.000 de euro.
În plus, ancheta a evidențiat și alte avantaje primite de fostul parlamentar, care se ridică la peste 300.000 de lei. Toate aceste elemente fac parte din strategia de ascundere a patrimoniului provenit din societăți comerciale. Procurorii de la DIICOT continuă cercetările pentru a determina amploarea tuturor infracțiunilor comise în perioada menționată, urmărind identificarea tuturor fluxurilor financiare nedeclarate.
Urmărirea penală în astfel de cazuri de criminalitate organizată și corupție implică adesea verificarea riguroasă a declarațiilor de avere și a patrimoniului deținut de funcționarii publici. Instituțiile de control monitorizează fluxurile de capital pentru a detecta discrepanțele dintre veniturile oficiale și bunurile deținute, proces prin care se încearcă combaterea spălării banilor și a delapidării fondurilor.