Tribunalul București este așteptat să ia, în cursul zilei de marți, o decizie decisivă cu privire la situația juridică a lui Călin Georgescu. Acesta a depus o cerere oficială prin care solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o alternativă mai blândă, precum ar fi controlul judiciar sau arestul la domiciliu. Procesul de analizare a cererii a început luni, când fostul candidat la funcția de președinte a fost prezentat în fața instanței.
Judecătorul Vlad Andriescu, magistratul care a respins pe 22 septembrie cererea depusă de DIICOT pentru arestarea preventivă a lui Călin Georgescu, a condus audierile de luni. După ce a fost extras din sala de judecată, instanța a decis amânarea luării unei decizii finale pentru ziua de marți. În acest interval, Călin Georgescu a fost dus la sediul DIICOT, unde continuă activitățile de percheziție informatică asupra dispozitivelor electronice care au fost ridicate anterior.
Dispozitivele electronice vizate de anchetă provin de la vila familiei sale, situată în Mogoșoaia, și sunt supuse analizelor tehnice de către procuratori. Călin Georgescu se află în stare de arest preventiv începând cu data de 29 septembrie, fiind implicat într-un dosar de fraudă. Acuzațiile principale vizează înșelarea unui om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro, într-un context de tranzacții financiare care nu s-au concretizat.
Conform materialelor din dosar, victima, Răzvan Leu, a fost propusă să participe la o afacere cu metale prețioase care necesita o linie de credit de 6 milioane de euro. Călin Georgescu i-a recomandat lui Răzvan Leu să contacteze un om de încredere, pe Ionel Rusen, care i-a prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, reprezentant al unei bănci din Elveția. Pentru obținerea creditului, s-a cerut o garanție de un milion de euro, din care 100.000 de euro erau destinați finanțării campaniei prezidențiale.
După prima tranșă, omul de afaceri a mai transferat încă 100.000 de euro, sub promisiunea că împrumutul poate ajunge la 15 milioane de euro. Împrumutul nu a fost niciodată acordat, iar Răzvan Leu a solicitat restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro, fără succes. Această procedură de înlocuire a măsurii arestului este un pas juridic standard în cadrul proceselor penale, unde inculpatul încearcă să evite detenția în așteptarea soluționării dosarului.
În cadrul sistemului de justiție penală din România, cererile de înlocuire a arestului preventiv sunt analizate de magistrați pentru a echilibra drepturile inculpatului cu necesitatea de a preveni prăbușirea probelor sau fugirea acestuia. Deciziile privind controlul judiciar sau arestul la domiciliu sunt luate pe baza riscurilor identificate de procuratori în timpul anchetei, în contextul probelor de înșelăciune și a sumelor mari de bani implicate în dosarul de fraudă.