Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie definitivă prin care menține constatarea conflictului de interese în cazul lui Dominic Fritz. Motivarea instanței supreme arată că fostul primar al Timișoarei nu a comis o eroare administrativă, ci a acționat în deplină cunoștință a situației sale. Instanța a stabilit că actul semnat de acesta a vizat un beneficiar cu care avea o legătură financiară directă.
Conflictul a apărut în noiembrie 2020, când Dominic Fritz a semnat raportul de aprobare pentru un proiect urbanistic. Acest proiect îl viza indirect pe Răzvan Negrișanu, care este consilier local USR. Răzvan Negrișanu era creditorul lui Dominic Fritz în cadrul campaniei electorale din anul 2020, fiind vorba despre o sumă de 25.000 de lei, care a fost ulterior declarată în declarația de avere a politicianului.
Judecătorii au respins argumentul conform căruia proiectul respectiv fusese inițiat în perioada mandatului fostului primar Nicolae Robu. Instanța a reținut că Dominic Fritz și-și asumase explicit actul respectiv, recunoscând că l-a semnat cu scopul de a asigura continuitatea procedurii administrative. ÎCCJ a subliniat că decizia sa a fost una conștientă și deliberată, nu rezultatul unei proceduri automate sau al unei omisiuni.
Instanța a considerat că relația de împrumut, provenită din finanțarea campaniei electorale, generează o legătură de natură personală și politică între cele două părți. De asemenea, judecătorii au observat că abținerea creditorului de la vot a confirmat existența interesului patrimonial în cauză. Această cunoaștere a calității de debitor a fost declarată public, ceea ce distinge situația sa de cea a unui ales care nu ar fi putut identifica conflictul.
În decizia sa, ÎCCJ a menționat că un primar trebuie să manifeste o „vigilență sporită” față de orice situație care poate crea aparența unui conflict între interesul public și cel personal. Instanța a subliniat că un astfel de rol impune standarde de conduită superioare. Chiar și simpla aparență de părtinire într-o funcție cu expunere publică ridicată afectează încrederea cetățenilor în imparțialitatea exercitării mandatului de primar.
Decizia nr. 3118 din 18 iunie 2026, pronunțată în dosarul nr. 924/59/2024, vine într-un context în care integritatea administrativă este supusă unui control riguros. Această hotărâre confirmă faptul că responsabilitatea juridică a funcționarilor publici include nu doar evitarea încălcărilor directe, ci și gestionarea atentă a oricărei relații care poate compromite imparțialitatea deciziilor administrative luate în numele comunității.