Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) urmează să emită o decizie crucială, joi, 22 octombrie, în dosarul care vizează plata restanțelor salariale ale mii de magistrați din România. Judecătorii europeni vor analiza dacă mecanismele de plată eșalonată utilizate de stat sunt legale sau dacă amânările repetate încalcă drepturile celor care au obținut hotărâri judecătorești definitive. Miza este extrem de ridicată, având în vedere impactul financiar asupra bugetului public și drepturile de proprietate ale reclamanților.
Cauza, denumită „Pușcaș și alții împotriva României”, integrează cinci dosare distincte în care reclamanții contestă modul în care autoritățile au întârziat executarea obligațiilor de plată. Magistrații susțin că amânările succesive afectează dreptul la un proces echitabil și dreptul la respectarea proprietății. Problema centrală este dacă statul poate continua să achitie aceste sume în tranșe sau dacă acest sistem de eșalonare depășește limitele permise de Convenție.
Problema a apărut deoarece, începând cu anul 2009, autoritățile au introdus prin ordonanțe de urgență succesive mecanisme de plată treptată, invocând constrângerile bugetare ale statului. Dacă CEDO va decide că acest mecanism nu respectă cerințele europene, România s-ar putea confrunta cu presiuni suplimentare pentru executarea imediată a obligațiilor. Achitarea simultană a tuturor sumelor restante ar putea genera un efort financiar considerabil și un impact major asupra finanțelor publice.
Există însă și un scenariu în care statul ar putea rămâne în avantaj. Judecătorii europeni ar putea menține abordarea exprimată într-o cauză anterioară, considerând că plata în tranșe poate fi justificată prin necesitatea protejării echilibrului bugetar. În acest caz, România ar putea beneficia de continuare de un interval de timp pentru achitarea restanțelor, având ca orizont actual anul 2028, conform calendarului de plăți stabilit de autorități.
Un precedent important a fost cazul „Dumitru și alții împotriva României”, analizat de CEDO în septembrie 2012. În acea situație, angajații din sectorul public au contestat sistemul de achitare treptată introdus prin OUG nr. 71/2009, invocând criza economică. Atunci, Curtea a declarat cererea inadmisibilă, considerând că statul a păstrat un echilibru între interesul general și drepturile persoanelor, deoarece sumele erau actualizate cu rata inflației și plățile respectau un calendar stabilit.
Această decizie de la CEDO vine într-un moment în care administrația publică trebuie să gestioneze plățile către personalul din sistemul judiciar sub constrângeri bugetare. Decizia va clarifica dacă modelul de eșalonare a datoriilor salariale, utilizat de decenii în România pentru a proteja bugetul de stat, rămâne valid în fața standardelor europene de protecție a drepturilor individuale și a proprietății.