Sistemul judiciar din România traversează o criză profundă, marcată de un dezechilibru între volumul imens de dosare și numărul insuficient de profesioniști. În prezent, țara se confruntă cu o inflație de cauze pe rolul instanțelor, în condițiile în care personalul disponibil este limitat de subfinanțare, un cadru legislativ rigid și valuri constante de pensionări. Această situație pune sub presiune întregul mecanism de soluționare a litigiilor în raport cu cetățenii.
Datele oficiale arată că România deține cel mai mare număr de cauze raportate la populație din Uniunea Europeană. În sectorul civil și comercial, media cauzelor înregistrate în prima instanță este de 8,4 la 100 de locuitori, în timp ce media europeană este de doar 2,2. Deși numărul de judecători raportat la 100.000 de locuitori (23,4) este similar cu media europeană (22,6), volumul de lucru de trei până la patru ori mai mare cauzează soluționări tardive și frustrare în rândul angajaților.
Conform datelor centralizate de CSM la 1 septembrie 2026, în curți de apel, tribunale și judecătorii lipsesc peste 540 de judecători. Deficitul este vizibil în toate regiunile, de la Curtea de Apel București, unde lipsesc 59 de judecători, până la Curtea de Apel Craiova, care înregistrează un deficit de 91 de persoane. Alte zone afectate sunt Curtea de Apel Alba Iulia, cu 47 de posturi vacante, și Curtea de Apel Constanța, unde lipsesc 35 de judecători.
Problema nu se limitează doar la magistrați, ci afectează sever și personalul auxiliar de specialitate. Din sistem lipsesc 4.874 de grefieri și 712 asistenți de judecător, deși raportul optim ar trebui să fie de cel puțin un asistent la trei judecători. În acest context, grefierii au organizat proteste de amploare în această vară, exprimându-și nemulțumirea față de condițiile de lucru și de legislația privind salarizarea, care a fost propusă de fostul Executiv.
CSM a transmis că ocuparea integrală a posturilor este esențială pentru o repartizare echilibrată a muncii, dar procesul este dificil. Numărul de persoane recrutate prin admitere și opțiunile de mobilitate ale celor aflați deja în funcție nu permit acoperirea tuturor schemelor de personal. Magistrații au propus modificări legislative pentru a reduce numărul de cauze, inclusiv excluderea unor tipuri de dosare din competența instanțelor și îmbunătățirea digitalizării, însă Ministerul Justiției nu a oferit soluții în contextul problemelor bugetare.
Evoluția sistemului de justiție din România este strâns legată de capacitatea statului de a asigura resurse umane și financiare constante. În ultimii ani, presiunea asupra instanțelor a crescut odată cu numărul de litigii, iar lipsa de personal a devenit un obstacol structural. Această criză de personal, care include și procurori și grefieri, afectează direct viteza cu care drepturile cetățenilor sunt recunoscute în cadrul proceselor juridice.