Fostul șef al DNA, Crin Bologa, și judecătoarea CSM Grațiela Milu au oferit critici dure la adresa sistemului de justiție din România, în cadrul unei conferințe organizate la Timișoara de către Inițiativa Timișoara. Evenimentul, intitulat „Dincolo de robă: unde începe și unde se termină responsabilitatea magistratului”, a reunit experți și membri ai CSM pentru a analiza degradarea statului de drept. Participanții au avertizat asupra necesității unor reforme profunde și a sprijinului extern.
Crin Bologa a descris evoluția țării ca fiind trecerea de la un capitalism de cumetrie la o „democrație cu epoleți”. Fostul lider al DNA a subliniat că în absența unor mecanisme formale de echilibru între puteri, au apărut mecanisme informale precum șantajul. El a avertizat că această situație va duce la promovarea unor oameni incompetenți și șantajabili în cadrul sistemului, afectând capacitatea magistraților de a acționa conform conștiinței.
Judecătoarea CSM Grațiela Milu a declarat că justiția a ajuns într-un punct în care nu se mai poate reforma doar din interior. Ea a susținut că, deși legile par ideale pe hârtie, în realitate sistemul nu funcționează corect. Milu a cerut sprijinul societății civile și a observatorilor internaționali independenți, sugerând că doar o prezență externă, care să fie protejată de interese partizane, poate ajuta la sensibilizarea problemelor de la nivel diplomatic.
Procurorul CSM Claudiu Sandu a dezvăluit un incident recent prin care a susținut că un procuror de la Parchetul General i-a fost blocată detașarea în CSM. Conform relatării sale, președintele Consiliului ar fi refuzat mutarea acestui magistrat deoarece acesta semnase lista celor 800 de persoane care susțineau un documentar Recorder. Sandu a criticat faptul că aceste semnături sunt folosite ca instrument de pedepsire a celor care au avut curajul să semneze.
Fosta judecătoare CSM Andreea Chiș a explicat existența unui mecanism de tip „piramidă a puterii”, consolidat prin legile din 2018 și 2022. Această structură pune la vârf CSM-ul și conducerea instanțelor numite, nu alese, permițând controlul asupra dosarelor prin mutarea judecătorilor. Chiș a comparat sistemul actual cu o relație abuzivă de familie, în care puterea ajunge până la nivelul deciziilor individuale din dosare, subminând independența magistraților.
Problemele de încredere în justiție sunt reflectate în datele oficiale, unde un sondaj menționat în cadrul conferinței indică faptul că doar 25% dintre români au încredere în acest sistem. Deși 92% dintre cetățeni consideră esențială o justiție independentă, există o discrepanță majoră între dorința populației și realitatea observată. Această prăbușire a încrederii este considerată de experți ca fiind „dincolo de cota de avarie”.