Un proiect de lege care vizează dezincriminarea deținerii de substanțe interzise pentru consum propriu a declanșat o dezbatere intensă în societatea română. Inițiativa propune ca deținerea de droguri pentru uz personal să nu mai fie considerată infracțiune, eliminând astfel pedeapsa cu închisoarea. În loc de sancțiuni penale, noile prevederi ar prevede aplicarea unor contravenții sub formă de amenzi, schimbând radical modul în care statul gestionează acest fenomen.
Criminologul Vlad Zaha susține că sistemul de justiție manifestă o eroare de prioritizare, transformând deținătorii de substanțe în cei mai vânați infractori. Conform expertizei sale, procurorii par să ignore existența unei „elite a infracționalității organizate” care gestionează traficul la nivel înalt. Această abordare critică subliniază faptul că resursele de represiune sunt direcționate către consumatori, în timp ce structurile mari de criminalitate rămân neatinse.
Datele statistice arată o evoluție alarmantă a numărului de condamnări pentru deținere în ultimul deceniu. În anul 2016, numărul persoanelor condamnate pentru această faptă era de 70 de persoane, însă în anul 2025 acest număr a ajuns la 520 de persoane. În contrast cu această creștere semnificativă, numărul celor condamnați pentru trafic rămâne relativ stabil, neatingând nici măcar dublul valorilor anterioare.
Măsurile actuale de represiune aplicate de stat au avut un efect contraproductiv asupra comportamentului social. Vlad Zaha explică faptul că politicile de pedepsire au dus la o creștere a consumului de droguri cu aproximativ 80% la fiecare șapte ani. Proiectul de dezincriminare ar putea ajuta acești consumatori să nu se mai teamă să solicite asistență medicală, ajutor din partea familiei sau de la autorități.
Dezbaterea privind această schimbare legislativă include opoziție din partea unor instituții și entități de impact. Parchetul General și Patriarhia Română au enunțat argumente împotriva proiectului, susținând necesitatea menținerii restricțiilor actuale. Totuși, susținătorii reformei argumentează că trecerea de la infracțiune la contravenție ar permite tratarea consumatorilor ca pe pacienți, nu ca pe criminali, facilitând accesul la tratament.
Contextul juridic actual privind substanțele interzise face parte dintr-un cadru legislativ strict, unde deținerea pentru consum este pedepsită penal. Această reglementare este adesea criticată pentru că nu reușește să oprească fluxul de substanțe pe piața ilegală. Discuțiile despre reformă vin într-un moment în care presiunea socială pentru o abordare bazată pe sănătate publică, și nu pe pedeapsă, este tot mai ridicată.