Serviciul Român de Informații (SRI) se află în centrul unei dispute politice intense, după ce a reacționat public la afirmațiile făcute de fostul premier Ludovic Orban la televiziunea publică. Deputatul Alexandru Muraru, care deține funcția de președinte al Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activității Serviciului de Informații Externe (SIE), a solicitat explicații oficiale din partea instituției. Muraru susține că intervenția SRI este un atac disproporționat care poate afecta credibilitatea serviciului și încrederea publicului în neutralitatea politică a acestuia.
Conflictul a izbucnit după ce Ludovic Orban a declarat la TVR că președintele Nicușor Dan ar conspira cu PSD pentru a aduce partidul la putere. În acest context, fostul premier a indicat că serviciile de informații, menționând SRI și SPP, ar fi oferit garanții privind stabilitatea PSD. SRI a respins aceste acuzații, numindu-le „regretabile și iresponsabile”, și a susținut că lansarea unor astfel de afirmații nefondate în spațiul public reprezintă o tentativă de a atribui implicări politice instituției fără nicio dovadă concretă.
Alexandru Muraru a criticat dur modul în care SRI a ales să răspundă, subliniind că misiunea serviciului nu este de a sancționa retorica demnitariilor sau de a distribui certificate de responsabilitate politică. Acesta a evidențiat un contrast izbitor între vehemența cu care SRI a răspuns lui Ludovic Orban și tăcerea instituției în fața unor acuzații mult mai grave. Muraru a menționat că nu a existat o reacție similară atunci când SRI a fost acuzat că nu a prevenit ascensiunea extremismului politic sau operațiunile de influență care au favorizat candidatura lui Călin Georgescu.
Președintele Comisiei pentru SIE a cerut ca conducerea SRI să clarifice cine a autorizat acest mesaj și care a fost rațiunea instituțională din spatele comunicării. Muraru a argumentat că o instituție cu o putere atât de mare are o obligație sporită de autocontrol și trebuie să accepte controlul democratic, inclusiv criticile publice. El a adăugat că o astfel de reacție agresivă este nedreptăunăasă pentru mii de profesioniști care își îndeplinesc atribuțiile cu loialitate față de statul român, fără a fi trași în polemici politice.
Din partea sa, SRI a susținut că reacția sa este determinată de caracterul repetabil al limbajului suburban la adresa conducerii instituției. Serviciul a declarat că nu participă la înțelegeri politice și că își desfășoară activitatea exclusiv în limitele stabilite de Constituția României și de lege. De asemenea, SRI a respins acuțiile privind legalitatea conducerii interimare, afirmând că identitatea persoanei care asigură interimul este publică și că exercitarea funcției este în deplină conformitate cu legislația în vigoare.
Această dispută intervine într-un context în care controlul parlamentar asupra serviciilor de informații rămâne un subiect de dezbatere constantă în administrația publică. În cadrul sistemului de guvernare, comisii parlamentare precum cea pentru controlul activității SRI au rolul de a monitoriza respectarea mandatului constituțional și a preveni orice tentativă de implicare politică a agenților de informații, asigurând astfel separarea clară între actul de informare și procesul de luptă politică dintre partidele de guvernare și opoziție.