Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a validat eșalonarea restanțelor salariale ale magistraților, a declanșat o reacție oficială din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Conduce instanței supreme, reprezentată de Lia Savonea, susține că hotărârea de la Strasbourg trebuie analizată în întregime și nu poate fi folosită pentru a anula litigiul juridic purtat în interiorul țării împotriva Executivului.
Reprezentanții ÎCCJ au declarat că au luat act de verdictul european, însă insistă ca dezbaterea publică să se concentreze pe conținutul real al hotărârii. Aceștia subliniază necesitatea de a evita interpretările selective sau extrapolările care ar putea distorsiona realitatea juridică. Pentru instanța supremă, există o distincție juridică esențială între cauza analizată de judecătorii europeni și procesul deschis de ÎCCJ împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor.
În timp ce procesul de la Strasbourg s-a concentrat pe compatibilitatea mecanismelor de eșalonare cu Convenția Europeană, litigiul de la București are o abordare diferită. Acesta nu contestă posibilitatea legală a statului de a eșalona obligațiile financiare, ci vizează plata efectivă a drepturilor. ÎCCJ a câștigat deja definitiv procesul împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor, menținând decizia prin care statul este obligat să asigure fondurile necesare.
Miza financiară a acestui conflict este de aproximativ 4,8 miliarde de lei, o sumă care pune o presiune masivă pe bugetul de stat. Premierul interimar Ilie Bolojan a criticat practicile impuse de o „aristocrație bugetară”, acuzând instanțele că și-au depășit atribuțiile. El a subliniat că decizia CEDO oferă Guvernului argumentul necesar pentru a pune capăt unor plăți imediate de miliarde de lei într-un context economic dificil.
Ilie Bolojan a menționat că suspiciunile de conflict de interese în rândul judecătorilor, care au acordat majorări salariale în ultimele două decenii, afectează credibilitatea sistemului. El a punctat că Guvernul se află acum în fața unei alegeri între servirea intereselor României sau ale acestei categorii de beneficiari. Împărțirea banilor publici rămâne, în viziunea sa, o responsabilitate exclusivă a Guvernului și a Parlamentului.
Această dispută juridică și financiară se înscrie într-un context de tensiuni constante între puterea legislativă, executivă și cea judiciară privind gestionarea cheltuielilor publice. Deciziile privind restanțele salariale ale magistraților au fost subiectul unor declarații anterioare din partea primilor mentenori ai guvernului, care au susținut că decizia CEDO confirmă poziția statului de a gestiona plățile într-un mod sustenabil pentru economia națională.