Curtea Constituțională analizează miercuri sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan, care vizează un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Disputa vizează plata unor restanțe salariale ale magistraților, sume care au apărut ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Guvernul susține că aceste decizii depășesc sfera de competență a instanțelor și afectează echilibrul bugetar al țării.
Conflictul a izbucnit după ce Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a câștigat în primă instanță un proces împotriva Guvernului pentru neplata acestor restanțe. Curtea de Apel București a admis acțiunea și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile salariale restante, inclusiv prin rectificare bugetară. Această decizie a fost emisă la începutul lunii mai, după ce Înalta Curte a solicitat plata a 4,8 miliarde lei.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că instanța de judecată s-a substituit puterilor executive și legislative în materie bugetară și de gestionare a finanțelor publice. Conform juriștilor Guvernului, elaborarea bugetului de stat și alocarea sumelor din fondul de rezervă sunt atribute exclusive ale executivului și legislativului. Bolojan susține că puterea judecătorească nu are competența tehnică sau legitimitatea de a stabili modul de distribuire a banilor publici dintr-un buget consolidat.
Impactul financiar al acestui litigiu este masiv, deoarece la suma de 4,8 miliarde lei se adaugă penalități de 1% pe zi, ceea ce înseamnă aproximativ 48 de milioane de lei zilnic. Mai mult, în zona Parchetului există alte sume de aproximativ 3 miliarde de lei. Instanța a stabilit că Guvernul trebuie să execute decizia în 10 zile de la rămânerea definitivă, sub amenințarea amenzilor și a penalităților de întârziere foarte mari.
Ministerul de Finanțe avertizează că o decizie favorabilă magistraților ar aduce atingere separației puterilor în stat și ar crea prejudicii grave asupra bugetului. Magistrații sunt descriși ca fiind singurii bugetari care își decid singuri salariile prin decizii ale instanțelor sau ale Înaltei Curți. Această practică ignoră legile care stabilesc salarizarea, în timp ce alți angajați ai statului, precum medicii sau profesorii, se supun legislației în vigoare.
Această dispută juridică între Guvern și ÎCCJ se încadrează într-un context de tensiuni administrative, în care Curtea Constituțională este solicitată să soluționeze mai multe sesizări importante. Disputa privind restanțele salariale ale magistraților este una dintre problemele de natură constituțională aflate pe masa juriștilor de la CCR, alături de alte sesizări depuse de autorități pentru a clarifica limitele de competență ale instituțiilor statului.