Fostul procuror care a deținut funcția de șef al DIICOT Ialomița, Alexandru Mihailiuc, a fost condamnat definitiv marți, 22 septembrie. Decizia a fost pronunțată de către Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța supremă de judecată din România. Condamnarea vizează infracțiunile de fals intelectual, fals în declarații și uz de fals, infracțiuni comise în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu.
Acusațiile împotriva lui Alexandru Mihailiuc au vizat manipularea unor declarații oficiale pentru a acoperi nereguli procedurale. Procurorul ar fi determinat trei martori să consemneze în fața sa, în calitate de magistrat, împrejurări total neadevărate. Aceste declarații false se refereau la procesul de restituire a unor sume de bani care fuseseră ridicate în urma unor percheziții domiciliare efectuate de serviciile sale.
Pe lângă manipularea martorilor, Alexandru Mihailiuc este acuzat că a întocmit trei procese-verbale conținând informații necorespunzătoare adevărului. Aceste documente falsificate au fost ulterior prezentate comisiei de control din cadrul structurii centrale pentru a justifica anumite acțiuni. Instanța a dispus, totodată, desființarea înscrisurilor care au constituit obiectul material al infracțiunilor de fals, pentru a anula efectele acestor documente neadevărate.
Sentința finală impune lui Alexandru Mihailiuc o pedeapsă de un an de închisoare, însă aplicarea acesteia a fost amânată. Magistrații au stabilit un termen de supraveghere de doi ani pentru inculpat. În plus, fostul șef al biroului teritorial DIICOT a fost obligat să plătească o amendă penală în valoare de 80.000 de lei, conform deciziei emise de Înalta Curte de Casație și Justiție.
În motivarea soluției, instanța supremă a subliniat gravitatea faptelor, deoarece acestea au fost comise în exercitarea profesiei de magistrat. Judecătorii au luat în considerare și contextul în care au avut loc acțiunile, inclusiv antedatarea unor procese-verbale. Această practică a fost utilizată în scopul de a justifica, în fața echipei de control, faptul că nu au fost dispuse măsurile legale necesare în timpul investigațiilor.
Cazul acestui fost procuror de top se înscrie într-un context de monitorizare constantă a integrității sistemului de justiție. În cadrul structurii DIICOT, procesele de control și auditurile interne sunt mecanisme esențiale pentru detectarea abuzurilor de putere. Aceste proceduri de verificare sunt menite să asigure respectarea normelor legale în cadrul unităților teritoriale și să prevină situațiile în care magistrații utilizează documente falsificate pentru a evita răspunderea profesională.