Fostul procuror-șef al Biroului teritorial Ialomița al DIICOT, Alexandru Mihailiuc, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța a pronunțat marți, 22 septembrie 2026, o pedeapsă de un an de închisoare, cu amânarea aplicării acesteia, alături de o amendă penală de 80.000 de lei. Condamnarea a fost stabilită pentru infracțiunile de fals intelectual, fals în declarații și uz de fals.
Completul de cinci judecători în materie penală a dispus, pe lângă sancțiunea privativă de libertate, desființarea înscrisurilor falsificate care au constituit obiectul material al infracțiunilor. Aplicarea pedepsei cu închisoarea a fost amânată pe durata unui termen de supraveghere de doi ani. Prin această decizie, ÎCCJ a menținut toate constatările privind faptele comise de fostul magistrat în cadrul structurii DIICOT.
Dosarul a vizat modul în care Alexandru Mihailiuc a gestionat sumele de bani ridicate în urma unor percheziții domiciliare efectuate în decembrie 2021. Procurorul a fost acuzat că a determinat trei martori să consemneze împrejurări nereale în fața sa, susținând că sumele le fuseseră restituite imediat. În realitate, acesta a întocmit trei procese-verbale cu informații necorespunzătoare adevărului, pe care le-a prezentat ulterior comisiei de control.
Instanța a subliniat că faptele au fost comise în exercitarea profesiei de magistrat, aspect care a influențat motivarea deciziei. Înalta Curte a menționat că procurorul a antedatat procese-verbale pentru a justifica, în fața echipei de control, omisiunea de a dispune măsurile legale necesare. Această acțiune a fost utilizată pentru a acoperi faptul că banii nu au fost depuși în termenul legal.
Conform anchetei, sumele ridicate la perchezițiile din 7 și 10 decembrie 2021 au fost păstrate și folosite de Alexandru Mihailiuc până în iunie 2022. Abia după un control efectuat la DIICOT Ialomița, procurorul a predat banii persoanelor de la care fuseseră ridicați. Acuzațiile au fost formulate în urma unui rechizitoriu întocmit de Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ.
Acest caz a reprezentat unul dintre primele dosare importante instrumentate de noua structură de urmărire penală, înființată după desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Procesul a evidențiat modul în care autoritățile de urmărire penală au început să monitorizeze activitatea magistraților, punând sub semnul întrebării integritatea unor funcții de conducere în cadrul sistemului de justiție.