Fostul procuror care a condus DIICOT Ialomița, Mihailiuc Alexandru, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție. Acesta a fost găsit vinovat pentru infracțiunile de fals intelectual, fals în declarații și uz de fals. Instanța i-a aplicat o pedeapsă de un an de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei, precum și o amendă penală în valoare de 80.000 de lei, decizia fiind pronunțată marți, 22 septembrie.
Dosarul a scos la iveală modul în care Mihailiuc Alexandru, în calitate de procuror-șef al Biroului teritorial Ialomița al DIICOT la data faptelor, a manipulat procesul legal. Inculpatul a determinat trei martori să consemneze în declarațiile lor, date chiar în fața sa, împrejurări total nereale. Aceste minciuni au vizat restituirea unor sume de bani care fuseseră ridicate în urma unor percheziții domiciliare efectuate de echipele sale.
Pe lângă presiunea asupra martorilor, procurorul a întocmit și trei procese-verbale în care a atestat fapte care nu corespundeau adevărului. Aceste documente falsificate au fost prezentate ulterior comisiei de control din cadrul structurii centrale a instituției. Pentru a corecta situația, instanța de apel a dispus desființarea tuturor înscrisurilor falsificate care au constituit obiectul material al infracțiunilor de fals comise de acesta.
Analizând modul de operare, Înalta Curte a observat că Mihailiuc Alexandru a antedatat anumite procese-verbale. Această acțiune a fost realizată cu scopul specific de a justifica, în fața echipei de control, faptul că nu s-au dispus măsurile prevăzute de lege. Judecătorii au subliniat că faptele au fost comise în exercitarea profesiei de magistrat, fapt care conferă infracțiunilor o gravitate sporită în eyesul instanței.
Decizia finală a magistraților de la ÎCCJ subliniază responsabilitatea extremă a celor care ocupă funcții în justiție. Instanța a reafirmat faptul că exercitarea funcției de magistrat impune respectarea strictă a legii și a adevărului factual. Această abordare este esențială pentru menținerea încrederii publice în actul de justiție, element care este pus în pericol atunci când un reprezentant al parchetului manipulează probele.
În cadrul sistemului de justiție din România, procurorii sunt supuși unor mecanisme de control intern, precum comisiile de control menționate în dosar, pentru a verifica legalitatea procedurilor. Aceste verificări vizează corectitudinea proceselor-verbale și respectarea normelor de procedură penală. În cazul de față, tentativă de falsificare a documentelor a fost scopul principal pentru a evita sancțiunile organizatorice interne.