Fostul procuror-șef al Biroului teritorial Ialomița al DIICOT, Alexandru Mihailiuc, a fost condamnat definitiv marți de Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța i-a aplicat o pedeapsă de un an de închisoare, însă aplicarea acesteia a fost amânată pe durata unui termen de supraveghere de doi ani. Pe lângă închisoare, fostul magistrat trebuie să plătească o amendă penală de 80.000 de lei, fiind găsit vinovat pentru infracțiunile de fals intelectual, fals în declarații și uz de fals.
Acțiunea penală a vizat modul în care Alexandru Mihailiuc ar fi manipulat procedurile legale în timpul activității sale de procuror. Acesta a fost trimis în judecată pentru că ar fi determinat trei martori să scrie în declarațiile lor fapte nereale. Aceste declarații au fost date în fața sa, în calitate de procuror, și se refereau la restituirea unor sume de bani care fuseseră ridicate cu ocazia unor percheziții domiciliare efectuate de autorități.
Pe lângă presiunea asupra martorilor, inculpatul a fost implicat și în întocmirea unor documente oficiale false. Alexandru Mihailiuc a elaborat trei procese-verbale în care a consemnat împrejurări care nu corespundeau adevărului. Aceste documente falsificate au fost prezentate ulterior comisiei de control din cadrul structurii centrale a instituției, cu scopul de a induce în eroare organele de verificare ale parchetului.
Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a dispus, de asemenea, desființarea înscrisurilor falsificate care au constituit obiectul material al infracțiunilor. Judecătorii au subliniat că faptele au fost comise în exercitarea profesiei de magistrat, fapt care le conferă o gravitate sporită. Instanța a luat în considerare și antedatarea unor procese-verbale, utilizată pentru a justifica în fața echipei de control omisiunea de a dispune măsurile legale necesare.
Dosarul a fost soluționat prin rechizitoriul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Acesta a demonstrat cum procedurile de control intern pot fi evazionate prin manipularea actelor oficiale. Instanța de apel a menținut toate constatările privind modalitatea de săvârșire a faptelor, confirmând gravitatea acțiunilor întreprinse de fostul șef al biroului teritorial Ialomița.
În sistemul juridnician român, faptele de fals comise de magistrați sunt tratate cu o rigoare sporită deoarece afectează încrederea în instituțiile justiției. Controlul intern realizat de structurile centrale ale parchetelor are rolul de a monitoriza legalitatea actelor de procurare, însă documentele antedatate sau declarațiile forțate pot compromite integritatea întregului proces penal și validitatea probelor colectate în cadrul investigațiilor oficiale.