Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins joi, în mod definitiv, plângerile depuse de cinci judecători sau foști judecători din România. Aceștia reclamau neplata integrală și imediată a drepturilor salariale pe care le-au câștigat în urma unor procese judecătorești. Decizia a fost luată în unanimitate de cei șapte judecători ai CEDO, care au considerat că plângerile sunt vădit neîntemeiate în contextul actual.
În motivarea deciziei, CEDO a adus critici dure modului în care instanțele naționale au intervenit în procesul de stabilire a veniturilor. Curtea a observat că instanțele par să își fi depășit rolul tradițional de interpretare și aplicare a legii, generând o tensiune între puterea judecătorească și celelalte puteri de stat. Judecătorii europeni au subliniat că participarea magistraților la decizii care le afectează direct patrimoniul personal este susceptibilă să genereze conflicte de interese.
Dosarul a vizat cinci magistrați din localitățile Deva, Coaș și Sibiu, născuți între 1971 și 1986, care solicitau plata restanțelor. Sumele revendicate de aceștia varia de la 30.000 euro până la peste 571.000 euro. Această cauză face parte dintr-un conflict de lungă durată privind drepturile salariale obținute prin decizii judecătorești, care au constatat discriminări de remunerare față de alte categorii de funcționari sau magistrați.
Impactul financiar al acestor plătești este masiv, în condițiile în care statul a plătit deja peste 1,6 miliarde euro, iar restanțele și penalitățile rămase de achitat reprezintă 1,4 miliarde euro. CEDO a menționat că autoritățile naționale, respectiv puterea legislativă și cea executivă, sunt cele mai capabile să gestioneze dificultățile economice și bugetare. Curtea a evitat astfel să se subscrie în locul autorităților naționale, respectând principiul subsidiarității.
În contrast cu poziția CEDO, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut decizia prin care Guvernul este obligat să plătească aceste drepturi salariale. La mijlocul lunii octombrie, Curtea Supremă a respins recursul Guvernului și al Ministerului Finanțelor, acuzând executivul că refuză asigurarea resurselor necesare. Curtea a menționat că această conduită nelegală a continuat într-o manieră ostentativă sub actualul Guvern, în ciuda deciziilor judecătorești.
Conflictul salarial dintre magistrați și statul român a durat de la perioada 2006-2009, când au apărut numeroase acțiuni pentru discriminare. De atunci, Guvernul a adoptat multiple acte normative pentru a eșalona plățile, iar în 2023 s-a decis ca scadențele neplătite să fie distribuite pe o perioadă de cinci ani. Această gestionare a restanțelor a fost influențată de creșterea deficitului public și de contextul economic global.