Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis o decizie definitivă prin care permite statului român plata eșalonată a sumelor datorate magistraților. Instanța de la Strasbourg a stabilit că întârzierile și eșalonările efectuate nu constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil sau a dreptului la respectarea bunurilor. Decizia a fost pronunțată la 13 octombrie 2026 și vizează o serie de cereri depuse de magistrați români.
Judecătorii Curții au decis, în unanimitate, să declare inadmisibile cele cinci cereri depuse în cauza „Pușcașu și alții” împotriva României. Magistrații Voicu-Ionel Pușcașu, Florina-Mihaela Pușcașu, Maria-Ștefania Pavel, Mirela Hancăș și Florica-Tanța Piroș au reclamat neexecutarea integrală a unor sume de bani. Aceste sume, acordate prin hotărâri judecătorești definitive, vizau diferențe salariale, sporuri și reevaluări necesare după constatarea unor discriminări salariale.
Deși CEDO a recunoscut faptul că hotărârile judecătorești nu au fost executate integral, instanța a apreciat că măsurile luate de stat pot fi justificate. Eșalonarea și amânarea repetată a plăților, realizate prin ordonanțe de urgență succesive, inclusiv OUG nr. 52/2025, au fost considerate legitime. Curtea a argumentat că aceste acțiuni au fost determinate de împrejurări economice și bugetare excepționale, care au impus astfel de decizii administrative.
Analiza CEDO a evidențiat că aceste întârzieri au apărut din cauza unei crize bugetare acute și prelungite. Statul român se confruntă cu un deficit public structural ridicat și cu procedura de deficit excesiv deschisă de UE. De asemenea, pandemia de COVID-19 și presiunile economice generale au contribuit la dificultatea de a achita imediat sumele datorate magistraților. Totuși, decizia nu înseamnă că statul român este scutit de plata acestor datorii.
În cadrul procesului de monitorizare a deficitului, România se află sub supravegherea instituțiilor europene din cauza indicatorilor macroeconomici. Procedura de deficit excesiv declanșată de UE impune țări membre să ia măsuri de consolidare fiscală pentru a respecta normele comunitare. Această situație de presiune bugetară este cea care a justificat, în opinia Curții, eșalonarea plăților către magistrații care au câștigat drepturi salariale în instanță.
Decizia finală a CEDO vine într-un moment în care administrația publică trebuie să gestioneze resurse limitate într-un cadru de austeritate. Magistrații care au solicitat aceste sume nu vor putea contesta această decizie, deoarece aceasta este deja definitivă. Statul va continua să plătească restanțele, dar sub formă de eșalonări, conform regimului de plăților stabilit prin normele de urgență aplicate anterior.