Serviciul Român de Informații a raportat că instituția sa este ținta unei acțiuni de dezinformare care circulă în spațiul public. Această campanie de fake news vizează aspecte esențiale legate de organizarea internă și de modul în care este gestionat bugetul serviciului. Pentru a stopa confuzia creată, reprezentanții SRI au emis un mesaj oficial prin care oferă detalii despre structura de finanțare și conducere a instituției.
În ceea ce privește gestionarea resurselor financiare, SRI a precizat că Directorul SRI ocupă funcția de ordonator principal de credite. Această responsabilitate administrativă poate fi delegată către adjuncții directorului prin intermediul unui act administrativ intern. Instituția a subliniat necesitatea de a clarifica aceste roluri pentru a combate informațiile neconforme cu realitatea care au fost diseminate recent în mediul online și în spațiul public.
Legat de cele 19 entități care au fost menționate în zvonurile recente, SRI a explicat că acestea sunt unități militare aflate în subordinea serviciului. Aceste unități dețin personalitate juridică, iar comandanții lor gestionează fondurile specifice alocate fiecărei unități în parte. Toate cele 19 unități militare au cod unic de înregistrare fiscală, iar fondurile primite de la bugetul de stat sunt considerate fonduri publice.
Transparența financiară a fost un alt punct abordat în comunicarea oficială, instituția confirmând că bugetul este public. Fondurile provin direct de la bugetul de stat și sunt gestionate prin Trezoreria Statului, cu situațiile financiare fiind raportate către Ministerul Finanțelor. SRI a menționat că bugetul este publicat pe site-ul oficial, inclusiv pentru anul 2026, fiind supus atât controalelor interne, cât și celor externe.
Pe lângă subiectele bugetare, serviciul a fost vizat de o serie de dezinformări diverse și periculoase. SRI a dezmintit zvonurile privind deplasări de trupe către București și existența unor rețele false de ofițeri ai serviciului. De asemenea, au fost raportate tentative de fraudă prin telefon și utilizarea unor conturi false pe platforma TikTok, toate aceste elemente fiind parte din campania de dezinformare menționată.
În contextul securității informaționale, astfel de campanii de dezinformare sunt monitorizate constant de autorități. Deși nu există date oficiale despre frecvența acestor atacuri în raport cu alte instituții, gestionarea corectă a fluxului de informații publice rămâne un element critic pentru stabilitatea administrativă. Instituțiile de stat depun eforturi pentru a asigura transparența prin comunicarea directă a datelor financiare și organizatorice.