Tribunalul București a decis astăzi că Călin Georgescu va fi supus controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. Această hotărâre vine după ce judecătorul a respins cererea depusă de DIICOT pentru arestarea preventivă a acestuia. În timp ce susținătorii săi au manifestat în exterior, strigând că dosarul este fabricat, decizia impune restricții de deplasare care lovesc direct în planurile de locuire în străinătate pe care acesta le pregătea.
Conform stenogramelor din dosarul DIICOT, Călin Georgescu a discutat în mai 2025 cu omul de afaceri Ionel Rusen despre intenția de a obține azil politic în Italia. Înregistrările realizate în mașina lui Rusen, parcată în Băneasa, dezvăluie dorința de a se muta în Toscana, unde plănuia să achiziționeze o vilă de aproximativ un milion două sute de euro. Planul includea o anexă pentru servitori și protecția legii italiene pentru a fi securizat.
Călin Georgescu a manifestat public ideea că măsurile restricțive impuse de Parchetul General sunt un abuz total împotriva legii. Totuși, discuțiile sale private arată că controlul judiciar era privit ca o problemă de logistică ce trebuia rezolvată pentru a permite plecarea sa. El a declarat în înregistrări că are pașaport și intenționează să plece împreună cu copiii și cu oamenii săi, căutând protecția juridică a unei alte țări.
După ce Tribunalul București a revocat definitiv controlul judiciar pe 3 aprilie 2026, Călin Georgescu a avut libertatea de a părăsi țara. Totuși, acesta a fost ridicat de autorități în trafic, moment în care DIICOT a descoperit la percheziții sisteme de bruiaj, două pașapoarte și o legitimație suspectă de fals. Aceste elemente confirmă temerile legate de posibilitatea unei evadări planificate prin utilizarea unor documente neoficiale.
În cadrul acestor discuții interceptate, Călin Georgescu a menționat și relația cu alți lideri politici, afirmând că misiunea sa a fost de a deconspirat întregul sistem. El a declarat că acest proces de deconspirare va include, în final, și pe George Simion. Această declarație adaugă o notă de conflict intern în cadrul mișcărilor politice pe care acestea le reprezintă, în contextul restricțiilor judiciare actuale.
Aceste evenimente se încadrează într-un context de tensiuni juridice intense, având în vedere că anterior au existat dosare penale legate de protestul ciobanilor, care au implicat 29 de percheziții în București și în 15 județe pentru ultraj și distrugere. Cazul lui Călin Georgescu reflectă o confruntare directă între strategiile de supraviețuire politică și investigațiile autorităților de ordine publică.