Curtea de Apel București va decide vineri dacă fostul candidat la Președinție, Călin Georgescu, va rămâne în arest preventiv sau dacă va fi supus măsurii de arest la domiciliu. Această decizie vine în urma contestației depuse de procurori împotriva unei hotărâri recente a Tribunalului București. În prezent, Călin Georgescu se află în Arestul Central, așteptând verdictul instanței superioare privind regimul de încarcerare în dosarul de înșelăciune.
Tribunalul București a decis, în data de 13 octombrie, trecerea fostului candidat de la arestul preventiv la arestul la domiciliu, o măsură considerată mai blândă. Această decizie a fost luată de același magistrat care, anterior, a respins propunerea procurorilor de arestare preventivă, optând în schimb pentru control judiciar. Însă, instanța superioară a dispus anterior arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile, fapt ce a declanșat procesul de contestație actual.
Dosarul de înșelăciune vizează un grup infracțional organizat format din Călin Georgescu, Ioan Rusen și un cetățean italian. Aceștia sunt acuzați că au acționat în mod coordonat, în special pe teritoriul României și al Marii Britanii, pentru a obține foloase patrimoniale injuste. Grupul a reușit să convingă un om de afaceri român că poate obține o finanțare de 6 milioane de euro prin încheierea unui contract de creditare cu o instituție bancară.
Conform anchetatorilor, victima a fost indusă în eroare să depună o garanție de peste un milion de euro pentru a accesa creditul. Ulterior, sub pretextul că suma creditată poate fi majorată la 15.000.000 de euro, membrii grupului au determinat persoana vătămată să transfere încă 100.000 de euro. În urma acestor tranzacții, prejudiciul total înregistrat de omul de afaceri a depășit suma de 1,1 milioane de euro.
Călin Georgescu se confruntă cu un număr semnificativ de proceduri penale, având patru dosare active pe numele său. Pe lângă dosarul de fraudă, acesta este trimis în judecată pentru propagandă legionară și pentru complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, alături de Horațiu Potra. Mai există și un dosar recent legat de utilizarea salutului legionar, precum și o anchetă privind solicitarea de scanare a vilei din Mogoșoaia pentru detectarea echipamentelor de supraveghere.
Cazul acestui fost candidat la alegerile prezidențiale se înscrie într-un context de intensificare a anchetelor privind stabilitatea ordinii publice și a activităților grupărilor politice controversate. Autoritățile de investigare, precum DIICOT, monitorizează constant atât operațiunile financiare suspecte, cât și încercările de perturbare a sistemelor informatice utilizate în cadrul măsurilor de supraveghere tehnică oficială.