Călin Georgescu va fi prezentat luni la Tribunalul București pentru o audiere decisivă privind situația sa juridică. DIICOT a depus o cerere oficială prin care solicită prelungirea măsurii arestului preventiv cu încă 30 de zile. Fostul candidat la alegerile prezidențiale este acuzat că a înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro, fiind în prezent încarcerat la Arestul Central al Capitalei de pe 29 septembrie.
Dosarul de înșelăciune îl implică pe omul de afaceri Răzvan Leu, căruia i s-a propus o afacere cu metale prețioase ce necesita o linie de credit de 6 milioane de euro. Georgescu l-a îndrumat pe victimă către Ionel Rusen, care i-a prezentat lui Răzvan Leu pe Massimiliano Arena, reprezentant al unei bănci din Elveția. Pentru obținerea creditului, s-a cerut plata unei garanții de un milion de euro, dintre care 100.000 de euro urmau să finanțeze campania prezidențială a lui Georgescu.
După plata inițială, victima a fost convinsă să mai transfere încă 100.000 de euro, sub promisiunea că împrumutul poate ajunge la 15 milioane de euro. Însă creditul nu a fost niciodată eliberat, iar omul de afaceri din Buzău a solicitat restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro, fără succes. Reamintim că, deși judecătorul Vlad Andriescu îi acordase anterior arest la domiciliu, Curtea de Apel București a anulat această decizie vineri.
Situația juridică a lui Călin Georgescu s-a complicat semnificativ, acesta fiind pus sub acuzare pentru încă două dosare penale imediat după arestare. Pe 21 octombrie, DIICOT l-a acuzat că i-a cerut unui bărbat să scaneze vila sa din Mogoșoaia pentru a detecta eventuale dispozitive de înregistrare puse de anchetatori. Ulterior, pe 22 octombrie, a fost audiat în Arestul Central pentru un alt dosar deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, legat de un incident de la o biserică.
În acest al doilea dosar, Călin Georgescu este acuzat că, pe 7 octombrie, în timp ce se afla sub control judiciar, a efectuat salutul legionar la ieșirea dintr-o biserică din localitatea Buftea. Aceste proceduri juridice multiple indică o presiune crescută asupra fostului candidat, pe măsură ce procurorii extind anchetele din diverse direcții, de la înșelăciuni financiare complexe până la încălcarea măsurilor de control impuse de instanță în timpul investigațiilor penale.
Aceste proceduri de prelungire a arestului preventiv sunt regulate în dosarele de fraudă financiară de mari proporții, unde procurorii argumentează necesitatea menținerii restricțiilor de libertate pentru a evita alterarea probelor sau fuga suspectului. În sistemul de justiție românesc, deciziile Curții de Apel pot anula rapid măsurile de control mai blânde, precum arestul la domiciliu, dacă instanța consideră că există riscuri de continuitate în faptele comise.